1 BEATI coloro che sono intieri di via, Che camminano nella Legge del Signore.
2 Beati coloro che guardano le sue testimonianze, Che lo cercano con tutto il cuore;
3 I quali eziandio non operano iniquità; Anzi camminano nelle sue vie
4 Tu hai ordinato che i tuoi comandamenti Sieno strettamente osservati.
5 Oh! sieno pure addirizzate le mie vie, Per osservare i tuoi statuti.
6 Allora io non sarò svergognato, Quando io riguarderò a tutti i tuoi comandamenti
7 Io ti celebrerò con dirittura di cuore, Quando io avrò imparate le leggi della tua giustizia.
8 Io osserverò i tuoi statuti; Non abbandonarmi del tutto
9 Come renderà il fanciullo la sua via pura? Prendendo guardia ad essa secondo la tua parola
10 Io ti ho cercato con tutto il mio cuore; Non lasciarmi deviar da’ tuoi comandamenti
11 Io ho riposta la tua parola nel mio cuore; Acciocchè io non pecchi contro a te
12 Tu sei benedetto, o Signore; Insegnami i tuoi statuti
13 Io ho colle mie labbra raccontate Tutte le leggi della tua bocca.
14 Io gioisco nella via delle tue testimonianze, Come per tutte le ricchezze del mondo.
15 Io ragiono de’ tuoi comandamenti, E riguardo a’ tuoi sentieri.
16 Io mi diletto ne’ tuoi statuti; Io non dimenticherò le tue parole
17 Fa’ del bene al tuo servitore, Ed io viverò, ed osserverò la tua parola
18 Apri gli occhi miei, ed io riguarderò Le maraviglie della tua Legge
19 Io son forestiere in terra; Non nascondermi i tuoi comandamenti
20 L’anima mia si stritola di affezione Alle tue leggi in ogni tempo
21 Tu sgridi i superbi maledetti Che deviano da’ tuoi comandamenti
22 Togli d’addosso a me il vituperio e lo sprezzo; Perciocchè io ho guardate le tue testimonianze
23 Eziandio, mentre i principi sedevano, e ragionavano contro a me, Il tuo servitore ha meditato ne’ tuoi statuti
24 Ed anche le tue testimonianze sono i miei diletti Ed i miei consiglieri
25 L’anima mia è attaccata alla polvere; Vivificami secondo la tua parola
26 Io ti ho narrate le mie vie, e tu mi hai risposto; Insegnami i tuoi statuti.
27 Fammi intender la via de’ tuoi comandamenti, Ed io ragionerò delle tue maraviglie
28 L’anima mia stilla di cordoglio; Sollevami secondo le tue parole.
29 Rimuovi da me la via della menzogna; E fammi dono della tua Legge
30 Io ho scelta la via della verità; Io mi son proposte le tue leggi.
31 Io mi son tenuto alle tue testimonianze; Signore, non lasciar che io sia confuso.
32 Correrò nella via de’ tuoi comandamenti, Quando tu mi avrai allargato il cuore
33 Insegnami, Signore, la via de’ tuoi statuti; Ed io la guarderò infino al fine.
34 Dammi intelletto, ed io guarderò la tua Legge; E l’osserverò con tutto il cuore
35 Conducimi per lo sentiero de’ tuoi comandamenti; Perciocchè io mi diletto in esso.
36 Inchina il mio cuore alle tue testimonianze, E non a cupidigia
37 Storna gli occhi miei, che non riguardino a vanità; Vivificami nelle tue vie
38 Attieni la tua parola al tuo servitore, Il quale è tutto intento al tuo timore
39 Rimuovi da me il mio vituperio, del quale io temo; Perciocchè le tue leggi son buone
40 Ecco, io desidero affettuosamente i tuoi comandamenti; Vivificami nella tua giustizia
41 Ed avvenganmi le tue benignità, o Signore; E la tua salute, secondo la tua parola.
42 Ed io risponderò a colui che mi fa vituperio; Perciocchè io mi confido nella tua parola
43 E non ritrarmi del tutto dalla bocca la parola della verità; Perciocchè io spero nelle tue leggi.
44 Ed io osserverò la tua Legge del continuo, In sempiterno
45 E camminerò al largo; Perciocchè io ho ricercati i tuoi comandamenti.
46 E parlerò delle tue testimonianze davanti ai re, E non sarò svergognato.
47 E mi diletterò ne’ tuoi comandamenti, I quali io amo.
48 Ed alzerò le palme delle mie mani a’ tuoi comandamenti, i quali io amo; E mediterò ne’ tuoi statuti
49 Ricordati della parola detta al tuo servitore, Sopra la quale tu mi hai fatto sperare
50 Questa è la mia consolazione nella mia afflizione, Che la tua parola mi ha vivificato
51 I superbi mi hanno grandemente schernito; Ma io non mi sono stornato dalla tua Legge
52 Signore, io mi son ricordato de’ tuoi giudicii ab antico; E mi son consolato
53 Tremito mi occupa, per gli empi Che abbandonano la tua Legge
54 I tuoi statuti sono stati i miei cantici Nella dimora de’ miei pellegrinaggi
55 O Signore, di notte io mi son ricordato del tuo Nome, Ed ho osservata la tua Legge.
56 Questo mi è avvenuto, Perciocchè io ho guardati i tuoi comandamenti
57 Il Signore è la mia parte; Io ho detto di osservare le tue parole
58 Io ti ho supplicato con tutto il cuore; Abbi pietà di me, secondo la tua parola
59 Io ho fatta ragione delle mie vie; Ed ho rivolti i miei piedi alle tue testimonianze.
60 Io mi sono affrettato, e non mi sono indugiato D’osservare i tuoi comandamenti
61 Schiere d’empi mi hanno predato; Ma però non ho dimenticata la tua Legge
62 Io mi levo a mezzanotte, per celebrarti, Per le leggi della tua giustizia
63 Io son compagno di tutti quelli che ti temono, Ed osservano i tuoi comandamenti
64 Signore, la terra è piena della tua benignità; Insegnami i tuoi statuti
65 Signore, tu hai usata beneficenza inverso il tuo servitore, Secondo la tua parola.
66 Insegnami buon senno ed intendimento; Perciocchè io credo a’ tuoi comandamenti
67 Avanti che io fossi afflitto, io andava errando; Ma ora osservo la tua parola
68 Tu sei buono e benefattore; Insegnami i tuoi statuti
69 I superbi hanno acconciate delle bugie contro a me; Ma io con tutto il cuore guarderò i tuoi comandamenti.
70 Il cuor loro è condenso come grasso; Ma io mi diletto nella tua Legge
71 Egli è stato buono per me, che io sono stato afflitto; Acciocchè io impari i tuoi statuti
72 La Legge della tua bocca mi è migliore Che le migliaia d’oro e d’argento
73 Le tue mani mi hanno fatto e formato; Dammi intelletto, ed io imparerò i tuoi comandamenti
74 Quelli che ti temono mi vedranno, e si rallegreranno; Perciocchè io ho sperato nella tua parola
75 O Signore, io so che i tuoi giudicii non sono altro che giustizia; E che ciò che mi hai afflitto è stato fedeltà
76 Deh! sia la tua benignità per consolarmi, Secondo la tua parola, detta al tuo servitore.
77 Avvenganmi le tue misericordie, acciocchè io viva; Perciocchè la tua Legge è ogni mio diletto
78 Sien confusi i superbi, perciocchè a torto mi sovvertono; Ma io medito ne’ tuoi comandamenti.
79 Rivolgansi a me quelli che ti temono. E quelli che conoscono le tue testimonianze
80 Sia il mio cuore intiero ne’ tuoi statuti; Acciocchè io non sia confuso
81 L’anima mia vien meno dietro alla tua salute; Io spero nella tua parola.
82 Gli occhi miei vengono meno dietro alla tua parola, Dicendo: Quando mi consolerai tu?
83 Perciocchè io son divenuto come un otro al fumo; E pur non ho dimenticati i tuoi statuti
84 Quanti hanno da essere i giorni del tuo servitore? Quando farai giudicio sopra quelli che mi perseguitano?
85 I superbi mi hanno cavate delle fosse; Il che non è secondo la tua Legge.
86 Tutti i tuoi comandamenti son verità; Essi mi perseguitano a torto; soccorrimi.
87 Mi hanno pressochè distrutto ed atterrato; Ma io non ho abbandonati i tuoi comandamenti
88 Vivificami secondo la tua benignità, Ed io osserverò la testimonianza della tua bocca
89 O Signore, la tua parola è in eterno; Ella è stabile ne’ cieli.
90 La tua verità è per ogni età; Tu hai stabilita la terra, ed ella sta ferma.
91 Il cielo e la terra stanno anche oggi fermi, per li tuoi ordini, Perciocchè ogni cosa è al tuo servigio
92 Se la tua Legge non fosse stata ogni mio diletto, Io già sarei perito nella mia afflizione
93 Giammai non dimenticherò i tuoi comandamenti; Perciocchè per essi tu mi hai vivificato
94 Io son tuo, salvami; Perciocchè io ho ricercati i tuoi comandamenti
95 Gli empi mi hanno atteso, per farmi perire; Ma io ho considerate le tue testimonianze
96 Io ho veduto che tutte le cose le più perfette hanno fine; Ma il tuo comandamento è d’una grandissima distesa
97 Oh! quanto amo la tua Legge! Ella è la mia meditazione di tutti i giorni
98 Per li tuoi comandamenti tu mi rendi più savio che i miei nemici; Perciocchè quelli in perpetuo sono miei.
99 Io son più intendente che tutti i miei dottori; Perciocchè le tue testimonianze son la mia meditazione.
100 Io son più avveduto che i vecchi; Perciocchè io ho guardati i tuoi comandamenti
101 Io ho rattenuti i miei piedi da ogni sentiero malvagio; Acciocchè io osservi la tua parola
102 Io non mi sono stornato dalle tue leggi; Perciocchè tu mi hai ammaestrato
103 Oh! quanto son dolci le tue parole al mio palato! Son più dolci che miele alla mia bocca.
104 Io son divenuto avveduto per li tuoi comandamenti; Perciò, odio ogni sentiero di falsità
105 La tua parola è una lampana al mio piè, Ed un lume al mio sentiero
106 Io ho giurato, e l’atterrò, Di osservare le leggi della tua giustizia
107 Io son sommamente afflitto; O Signore, vivificami secondo la tua parola
108 Deh! Signore, gradisci le offerte volontarie della mia bocca, Ed insegnami le tue leggi
109 Io ho l’anima mia del continuo in palma di mano; E pur non ho dimenticata la tua Legge.
110 Gli empi mi hanno tesi de’ lacci; E pur non mi sono sviato da’ tuoi comandamenti
111 Le tue testimonianze son la mia eredità in perpetuo; Perciocchè esse son la letizia del mio cuore.
112 Io ho inchinato il mio cuore a mettere in opera i tuoi statuti, In perpetuo, infino al fine
113 Io odio i discorsi; Ma amo la tua Legge
114 Tu sei il mio nascondimento, ed il mio scudo; Io spero nella tua parola
115 Ritraetevi da me, maligni; Ed io guarderò i comandamenti del mio Dio
116 Sostienmi, secondo la tua parola, ed io viverò; E non rendermi confuso della mia speranza.
117 Confortami, ed io sarò salvato; E riguarderò del continuo a’ tuoi statuti
118 Tu calpesti tutti quelli che si sviano da’ tuoi statuti; Perciocchè la lor frode è una cosa falsa.
119 Tu riduci al niente tutti gli empi della terra, come schiume; Perciò io amo le tue testimonianze.
120 La mia carne si raccapriccia tutta per lo spavento di te; Ed io temo de’ tuoi giudicii
121 Io ho fatto ciò che è diritto e giusto; Non abbandonarmi a quelli che mi oppressano.
122 Da’ sicurtà per lo tuo servitore in bene, E non lasciar che i superbi mi oppressino
123 Gli occhi miei vengono meno dietro alla tua salute, Ed alla parola della tua giustizia
124 Opera inverso il tuo servitore secondo la tua benignità, Ed insegnami i tuoi statuti.
125 Io son tuo servitore; dammi intelletto; Acciocchè io possa conoscere le tue testimonianze
126 Egli è tempo che il Signore operi; Essi hanno annullata la tua Legge
127 Perciò io amo i tuoi comandamenti più che oro; Anzi più che oro finissimo.
128 Perciò approvo, come diritti, tutti i tuoi comandamenti intorno ad ogni cosa; Ed odio ogni sentiero di menzogna
129 Le tue testimonianze son cose maravigliose; Perciò l’anima mia le ha guardate
130 La dichiarazione delle tue parole allumina, E dà intelletto a’ semplici
131 Io ho aperta la bocca, ed ho ansato; Perciocchè io ho bramati i tuoi comandamenti
132 Riguarda a me, ed abbi pietà di me, Secondo ch’è ragionevole di fare inverso quelli che amano il tuo Nome
133 Ferma i miei passi nella tua parola; E non lasciare che alcuna iniquità signoreggi sopra me
134 Riscuotimi dall’oppressione degli uomini; Ed io osserverò i tuoi comandamenti
135 Fa’ rilucere il tuo volto sopra il tuo servitore;
136 Ed insegnami i tuoi statuti. Ruscelli d’acque mi scendono giù dagli occhi; Perciocchè la tua Legge non è osservata
137 O Signore, tu sei giusto, E i tuoi giudicii son diritti.
138 Tu hai strettamente comandata la giustizia, E la verità delle tue testimonianze
139 Il mio zelo mi consuma; Perciocchè i miei nemici hanno dimenticate le tue parole
140 La tua parola è sommamente purgata; E però il tuo servitore l’ama
141 Io son piccolo e sprezzato; Ma però non ho dimenticati i tuoi comandamenti
142 La tua giustizia è una giustizia eterna, E la tua Legge è verità
143 Tribolazione e distretta mi hanno colto; Ma i tuoi comandamenti sono i miei diletti.
144 Le tue testimonianze sono una giustizia eterna; Dammi intelletto, ed io viverò
145 Io ho gridato con tutto il cuore; rispondimi, Signore; Ed io guarderò i tuoi statuti.
146 Io ti ho invocato; salvami, Ed io osserverò le tue testimonianze
147 Io mi son fatto avanti all’alba, ed ho gridato; Io ho sperato nella tua parola.
148 Gli occhi miei prevengono le vigilie della notte. Per meditar nella tua parola
149 Ascolta la mia voce, secondo la tua benignità; O Signore, vivificami, secondo che tu hai ordinato
150 Quelli che vanno dietro a scelleratezza, E si sono allontanati dalla tua Legge, si sono accostati a me.
151 O Signore, tu sei vicino; E tutti i tuoi comandamenti son verità
152 Gran tempo è che io so questo delle tue testimonianze, Che tu le hai stabilite in eterno
153 Riguarda alla mia afflizione, e trammene fuori; Perciocchè io non ho dimenticata la tua Legge.
154 Dibatti la mia lite, e riscuotimi; Vivificami, secondo la tua parola
155 La salute è lungi dagli empi; Perciocchè non ricercano i tuoi statuti
156 Le tue misericordie son grandi, Signore; Vivificami secondo ciò che hai ordinato
157 I miei persecutori ed i miei nemici son molti; Ma io non mi sono deviato dalle tue testimonianze
158 Io ho veduti i disleali, e ne ho sentita gran noia; Perciocchè non osservano la tua parola
159 Vedi quanto amo i tuoi comandamenti! Signore, vivificami, secondo la tua benignità
160 La somma della tua parola è verità; E tutte le leggi della tua giustizia sono in eterno
161 I principi m’hanno perseguitato senza cagione; Ma il mio cuore ha spavento della tua parola
162 Io mi rallegro per la tua parola, Come una persona che avesse trovate grandi spoglie
163 Io odio ed abbomino la menzogna; Ma io amo la tua Legge
164 Io ti lodo sette volte il dì, Per li giudicii della tua giustizia
165 Quelli che amano la tua Legge godono di molta pace; E non vi è alcuno intoppo per loro
166 Signore, io ho sperato nella tua salute; Ed ho messi in opera i tuoi comandamenti
167 L’anima mia ha osservate le tue testimonianze; Ed io le ho grandemente amate.
168 Io ho osservati i tuoi comandamenti, e le tue testimonianze; Perciocchè tutte le mie vie sono nel tuo cospetto
169 Pervenga il mio grido al tuo cospetto, o Signore; Dammi intelletto, secondo la tua parola.
170 Venga la mia supplicazione in tua presenza; Riscuotimi, secondo la tua parola
171 Le mie labbra sgorgheranno lode, Quando tu mi avrai insegnati i tuoi statuti
172 La mia lingua ragionerà della tua parola; Perciocchè tutti i tuoi comandamenti son giustizia
173 Siami in aiuto la tua mano; Perciocchè io ho eletti i tuoi comandamenti.
174 Signore, io ho desiderata la tua salute; E la tua Legge è ogni mio diletto
175 Viva l’anima mia, ed ella ti loderà; E soccorranmi i tuoi ordinamenti
176 Io vo errando, come una pecora smarrita; cerca il tuo servitore; Perciocchè io non ho dimenticati i tuoi comandamenti
1 Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului!
2 Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor,
3 cari nu săvîrşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui!
4 Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.
5 O, de ar ţinti căile mele la păzirea orînduirilor Tale!
6 Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale!
7 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăţa legile dreptăţii Tale.
8 Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot!
9 Cum îşi va ţinea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău.
10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale.
11 Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
12 Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orînduirile Tale!
13 Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale.
14 Cînd urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc'aş avea toate comorile.
15 Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi.
16 Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău.
17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvîntul Tău!
18 Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!
19 Sînt un străin pe pămînt: nu-mi ascunde poruncile Tale!
20 Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.
21 Tu mustri pe cei îngîmfaţi, pe blestemaţii aceştia, cari se rătăcesc de la poruncile Tale.
22 Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale.
23 Să tot stea voevozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adînc la orînduirile Tale.
24 Învăţăturile Tale sînt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.
25 Sufletul meu este lipit de ţărînă: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta!
26 Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orînduirile Tale!
27 Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.
28 Îmi plînge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvîntul Tău!
29 Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta!
30 Aleg calea adevărului, pun legile Tale supt ochii mei.
31 Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!
32 Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg.
33 Învaţă-mă, Doamne, calea orînduirilor Tale, ca s'o ţin pînă în sfîrşit!
34 Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s'o ţin din toată inima mea!
35 Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea.
36 Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre cîştig!
37 Abate-mi ochii dela vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!
38 Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!
39 Depărtează dela mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sînt pline de bunătate.
40 Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!
41 Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mîntuirea Ta, după făgăduinţa Ta!
42 Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvîntul Tău.
43 Nu lua de tot din gura mea cuvîntul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale.
44 Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie.
45 Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale.
46 Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul.
47 Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc.
48 Îmi întind mînile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gîndesc adînc la orînduirile Tale.
49 Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m'ai făcut să-mi pun nădejdea!
50 Aceasta este mîngîierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăş viaţă.
51 Nişte îngîmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuş eu nu mă abat dela Legea Ta.
52 Mă gîndesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mîngîi.
53 M'apucă o mînie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta.
54 Orînduirile Tale sînt prilejul cîntărilor mele, în casa pribegiei mele.
55 Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta.
56 Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale.
57 Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.
58 Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!
59 Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale.
60 Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.
61 Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta.
62 Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.
63 Sînt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.
64 Pămîntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orînduirile Tale!
65 Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta.
66 Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale.
67 Pînă ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvîntul Tău.
68 Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orînduirile tale!
69 Nişte îngîmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.
70 Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez în Legea Ta.
71 Este spre binele meu că m'ai smerit, ca să învăţ orînduirile Tale.
72 Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur şi de argint.
73 Mîinile Tale m'au făcut, şi m'au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale!
74 Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
75 Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sînt drepte: din credincioşie m'ai smerit.
76 Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mîngîierea, cum ai făgăduit robului Tău!
77 Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.
78 Să fie înfruntaţi îngîmfaţii cari mă asupresc fără temei! Căci eu mă gîndesc adînc la poruncile Tale.
79 Să se întoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc învăţăturile Tale!
80 Inima să-mi fie neîmpărţită în orînduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine!
81 Îmi tînjeşte sufletul după mîntuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
82 Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,Cînd mă vei mîngîia?``
83 Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuş nu uit orînduirile Tale.
84 Care este numărul zilelor robului Tău? Cînd vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?
85 Nişte îngîmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea ta.
86 Toate poruncile tale nu sînt decît credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă!
87 Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.
88 Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale!
89 Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.
90 Credincioşia ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pămîntul, şi el rămîne tare.
91 După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sînt supuse.
92 Dacă n'ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.
93 Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi.
94 Al Tău sînt: mîntuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale.
95 Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale.
96 Văd că tot ce este desăvîrşit are margini: poruncile Tale însă sînt fără margini.
97 Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea.
98 Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.
99 Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale.
100 Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.
101 Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău.
102 Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.
103 Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!
104 Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii.
105 Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.
106 Jur, -şi mă voi ţinea de jurămînt, -că voi păzi legile Tale cele drepte.
107 Sînt foarte amărît: înviorează-mă, Doamne, după Cuvîntul Tău!
108 Primeşte, Doamne, simţimintele pe cari le spune gura mea, şi învaţă-mă legile Tale!
109 Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuş nu uit Legea Ta.
110 Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc dela poruncile Tale.
111 Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.
112 Îmi plec inima să împlinesc orînduirile Tale, totdeauna şi pînă la sfîrşit.
113 Urăsc pe oamenii nehotărîţi, dar iubesc Legea Ta.
114 Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
115 Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!
116 Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea!
117 Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă veselesc neîncetat de orînduirile Tale!
118 Tu dispreţuieşti pe toţi ceice se depărtează de orînduirile Tale, căci înşelătoria lor este zădarnică.
119 Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pămînt: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale.
120 Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale.
121 Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!
122 Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngîmfaţi!
123 Mi se topesc ochii după mîntuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă.
124 Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
125 Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale.
126 Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta.
127 De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat:
128 De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii.
129 Învăţăturile Tale sînt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu.
130 Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.
131 Deschid gura şi oftez, căci sînt lacom după poruncile Tale.
132 Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de ceice iubesc Numele Tău!
133 Întăreşte-mi paşii în Cuvîntul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpînească peste mine!
134 Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!
135 Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
136 Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită.
137 Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sînt fără prihană.
138 Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie.
139 Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale.
140 Cuvîntul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte.
141 Sînt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale.
142 Dreptatea Ta este o dreptate vecinică, şi Legea Ta este adevărul.
143 Necazul şi strîmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sînt desfătarea mea.
144 Învăţăturile Tale sînt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc!
145 Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orînduirile Tale.
146 Te chem: mîntuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale!
147 O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
148 O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gîndesc adînc la Cuvîntul Tău.
149 Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după judecata ta!
150 Se apropie ceice urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta.
151 Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sînt adevărul.
152 De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna.
153 Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta.
154 Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta.
155 Mîntuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orînduirile Tale.
156 Mari sînt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după judecăţile Tale!
157 Mulţi sînt prigonitorii şi protivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale.
158 Văd cu scîrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc Cuvîntul Tău.
159 Vezi cît de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!
160 Temelia Cuvîntului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sînt vecinice.
161 Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decît de cuvintele Tale.
162 Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.
163 Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta.
164 De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.
165 Multă pace au ceice iubesc Legea Ta, şi nu li se întîmplă nicio nenorocire.
166 Eu nădăjduiesc în mîntuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale.
167 Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot!
168 Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sînt înaintea Ta.
169 Să ajungă strigătul meu pînă la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta.
170 Să ajungă cererea mea pînă la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta!
171 Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orînduirile Tale!
172 Să cînte limba mea Cuvîntul Tău, căci toate poruncile Tale sînt drepte!
173 Mîna Ta să-mi fie într'ajutor, căci am ales poruncile Tale.
174 Suspin după mîntuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.
175 Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijinească!
176 Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.