1 Salmo di Asaf, dato al capo de’ Musici, sopra Sosannim-edut. O PASTORE d’Israele, che guidi Giuseppe come una greggia, Porgi gli orecchi; Tu che siedi sopra i Cherubini, Apparisci in gloria.

2 Eccita la tua potenza davanti ad Efraim, ed a Beniamino, ed a Manasse; E vieni a nostra salute.

3 O Dio, ristoraci; E fa’ risplendere il tuo volto, e noi saremo salvati.

4 O Signore Iddio degli eserciti, Infino a quando fumerai tu contro all’orazione del tuo popolo?

5 Tu li hai cibati di pan di pianto, E li hai abbeverati di lagrime a larga misura.

6 Tu ci hai posti in contesa co’ nostri vicini; E i nostri nemici si fanno beffe di noi.

7 O Dio degli eserciti, ristoraci; E fa’ risplendere il tuo volto, e noi saremo salvati

8 Tu avevi trasportata di Egitto una vigna; Tu avevi cacciate le nazioni, e l’avevi piantata.

9 Tu avevi sgomberato davanti a lei il suo luogo; Ed avevi fatto ch’ella aveva messe radici, ed aveva empiuta la terra.

10 I monti erano coperti della sua ombra, E i suoi tralci erano come cedri altissimi.

11 Aveva gettati i suoi rami infino al mare, E i suoi rampolli infino al fiume.

12 Perchè hai tu rotte le sue chiusure, Sì che tutti i passanti l’han vendemmiata?

13 I cinghiali l’hanno guastata, E le fiere della campagna l’hanno pascolata.

14 O Dio degli eserciti, rivolgiti, ti prego; Riguarda dal cielo, e vedi, e visita questa vigna.

15 E le piante che la tua destra aveva piantate, E le propaggini che tu ti avevi fortificate.

16 Quella è arsa col fuoco, ella è ricisa fino dal piè; Quelle periscono per lo sgridar della tua faccia.

17 Sia la tua mano sopra l’uomo della tua destra, Sopra il figliuol dell’uomo che tu ti avevi fortificato.

18 E noi non ci trarremo indietro da te; Mantienci in vita, e noi invocheremo il tuo Nome.

19 O Signore Iddio degli eserciti, ristoraci; Fa’ risplendere il tuo volto, e noi saremo salvati

1 (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat ca şi ,,Crinii mărturiei``. Un psalm al lui Asaf.) Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povăţuieşti pe Iosif ca pe o turmă! Arată-Te în strălucirea Ta, Tu, care şezi pe heruvimi!

2 Trezeşte-Ţi puterea, înaintea lui Efraim, Beniamin şi Manase, şi vino în ajutorul nostru!

3 Ridică-ne, Dumnezeule, fă să strălucească Faţa Ta, şi vom fi scăpaţi!

4 Doamne, Dumnezeul oştirilor, pînă cînd Te vei mînia, cu toată rugăciunea poporului Tău?

5 Îi hrăneşti cu o pîne de lacrămi, şi -i adăpi cu lacrămi din plin.

6 Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noştri, şi vrăjmaşii noştri rîd de noi între ei.

7 Ridică-ne, Dumnezeul oştirilor! Fă să strălucească Faţa Ta, şi vom fi scăpaţi!

8 Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri, şi ai sădit -o.

9 Ai făcut loc înaintea ei: şi ea a dat rădăcini şi a umplut ţara.

10 Munţii erau acoperiţi de umbra ei, şi ramurile ei erau ca nişte cedri ai lui Dumnezeu.

11 Îşi întindea mlădiţele pînă la mare, şi lăstarii pînă la Rîu.

12 Pentruce i-ai rupt gardul acum, de -o jăfuiesc toţi trecătorii?

13 O rîmă mistreţul din pădure, şi o mănîncă fiarele cîmpului.

14 Dumnezeul oştirilor, întoarce-Te iarăş! Priveşte din cer, şi vezi! Cercetează via aceasta!

15 Ocroteşte ce a sădit dreapta Ta, şi pe fiul, pe care Ţi l-ai ales!...

16 Ea este arsă de foc, este tăiată! De mustrarea Feţei Tale, ei pier!

17 Mîna Ta să fie peste omul dreptei Tale, peste fiul omului, pe care Ţi l-ai ales!

18 Şi atunci nu ne vom mai depărta de Tine. Înviorează-ne iarăş, şi vom chema Numele Tău.

19 Doamne, Dumnezeul oştirilor, ridică-ne iarăş! Fă să strălucească Faţa Ta, şi vom fi scăpaţi!