1 Louez l'Eternel! Louez l'Eternel, car il est bon, Car sa miséricorde dure à toujours!
2 Qui dira les hauts faits de l'Eternel? Qui publiera toute sa louange?
3 Heureux ceux qui observent la loi, Qui pratiquent la justice en tout temps!
4 Eternel, souviens-toi de moi dans ta bienveillance pour ton peuple! Souviens-toi de moi en lui accordant ton secours,
5 Afin que je voie le bonheur de tes élus, Que je me réjouisse de la joie de ton peuple, Et que je me glorifie avec ton héritage!
6 Nous avons péché comme nos pères, Nous avons commis l'iniquité, nous avons fait le mal.
7 Nos pères en Egypte ne furent pas attentifs à tes miracles, Ils ne se rappelèrent pas la multitude de tes grâces, Ils furent rebelles près de la mer, près de la mer Rouge.
8 Mais il les sauva à cause de son nom, Pour manifester sa puissance.
9 Il menaça la mer Rouge, et elle se dessécha; Et il les fit marcher à travers les abîmes comme dans un désert.
10 Il les sauva de la main de celui qui les haïssait, Il les délivra de la main de l'ennemi.
11 Les eaux couvrirent leurs adversaires: Il n'en resta pas un seul.
12 Et ils crurent à ses paroles, Ils chantèrent ses louanges.
13 Mais ils oublièrent bientôt ses oeuvres, Ils n'attendirent pas l'exécution de ses desseins.
14 Ils furent saisis de convoitise dans le désert, Et ils tentèrent Dieu dans la solitude.
15 Il leur accorda ce qu'ils demandaient; Puis il envoya le dépérissement dans leur corps.
16 Ils se montrèrent, dans le camp, jaloux contre Moïse, Contre Aaron, le saint de l'Eternel.
17 La terre s'ouvrit et engloutit Dathan, Et elle se referma sur la troupe d'Abiram;
18 Le feu embrasa leur troupe, La flamme consuma les méchants.
19 Ils firent un veau en Horeb, Ils se prosternèrent devant une image de fonte,
20 Ils échangèrent leur gloire Contre la figure d'un boeuf qui mange l'herbe.
21 Ils oublièrent Dieu, leur sauveur, Qui avait fait de grandes choses en Egypte,
22 Des miracles dans le pays de Cham, Des prodiges sur la mer Rouge.
23 Et il parla de les exterminer; Mais Moïse, son élu, se tint à la brèche devant lui, Pour détourner sa fureur et l'empêcher de les détruire.
24 Ils méprisèrent le pays des délices; Ils ne crurent pas à la parole de l'Eternel,
25 Ils murmurèrent dans leurs tentes, Ils n'obéirent point à sa voix.
26 Et il leva la main pour jurer De les faire tomber dans le désert,
27 De faire tomber leur postérité parmi les nations, Et de les disperser au milieu des pays.
28 Ils s'attachèrent à Baal-Peor, Et mangèrent des victimes sacrifiées aux morts.
29 Ils irritèrent l'Eternel par leurs actions, Et une plaie fit irruption parmi eux.
30 Phinées se leva pour intervenir, Et la plaie s'arrêta;
31 Cela lui fut imputé à justice, De génération en génération pour toujours.
32 Ils irritèrent l'Eternel près des eaux de Meriba; Et Moïse fut puni à cause d'eux,
33 Car ils aigrirent son esprit, Et il s'exprima légèrement des lèvres.
34 Ils ne détruisirent point les peuples Que l'Eternel leur avait ordonné de détruire.
35 Ils se mêlèrent avec les nations, Et ils apprirent leurs oeuvres.
36 Ils servirent leurs idoles, Qui furent pour eux un piège;
37 Ils sacrifièrent leurs fils Et leurs filles aux idoles,
38 Ils répandirent le sang innocent, Le sang de leurs fils et de leurs filles, Qu'ils sacrifièrent aux idoles de Canaan, Et le pays fut profané par des meurtres.
39 Ils se souillèrent par leurs oeuvres, Ils se prostituèrent par leurs actions.
40 La colère de l'Eternel s'enflamma contre son peuple, Et il prit en horreur son héritage.
41 Il les livra entre les mains des nations; Ceux qui les haïssaient dominèrent sur eux;
42 Leurs ennemis les opprimèrent, Et ils furent humiliés sous leur puissance.
43 Plusieurs fois il les délivra; Mais ils se montrèrent rebelles dans leurs desseins, Et ils devinrent malheureux par leur iniquité.
44 Il vit leur détresse, Lorsqu'il entendit leurs supplications.
45 Il se souvint en leur faveur de son alliance;
46 Il eut pitié selon sa grande bonté, Et il excita pour eux la compassion De tous ceux qui les retenaient captifs.
47 Sauve-nous, Eternel, notre Dieu! Et rassemble-nous du milieu des nations, Afin que nous célébrions ton saint nom, Et que nous mettions notre gloire à te louer!
48 Béni soit l'Eternel, le Dieu d'Israël, d'éternité en éternité! Et que tout le peuple dise: Amen! Louez l'Eternel!
1 Whakamoemititia a Ihowa. Whakawhetai ki a Ihowa; he pai hoki ia: he pumau tonu hoki tana mahi tohu.
2 Me wai e korero nga mahi nunui a Ihowa: e whakakite katoa nga whakamoemiti ki a ia?
3 Ka hari te hunga e mau ana ki te whakarite tika; me te kaimahi i te tika i nga wa katoa.
4 Maharatia mai ahau, e Ihowa, kia rite ki tau manako ki tau iwi: tirotirohia mai ahau i runga i tau whakaoranga.
5 Kia kite ai ahau i te pai o au i whiriwhiri ai: kia koa ai, koa tahi me tau iwi; kia whakamanamana tahi ai me tou kainga tupu.
6 Kua hara tahi matou me o matou matua, kua mahi matou i te kino, i te mea he.
7 Kihai o matou matua i mohio ki au mea whakamiharo i Ihipa, kihai hoki i mahara ki te tini o au arohatanga; engari ia i whakatoi ratou ki a koe i te moana, ae, i te Moana Whero.
8 Otira whakaorangia ana ratou e ia, he whakaaro ki tona ingoa, kia matauria ai tona kaha.
9 I riria ano e ia te Moana Whero, a kua maroke: na arahina ana ratou e ia i nga rire, ano ko waenga koraha.
10 Na whakaorangia ake ratou e ia i te ringa o te tangata i kino ki a ratou; a hokona ana ratou i roto i te ringa o te hoariri.
11 A taupokina ana e nga wai o ratou hoariri, hore rawa tetahi morehu.
12 Na whakapono ana ratou ki ana kupu: a waiata ana i te whakamoemiti ki a ia.
13 Hohoro tonu to ratou wareware ki ana mahi: kihai i taria e ratou tona whakaaro:
14 Engari i whakaputa nui i o ratou hiahia i te tahora; whakamatautau ana ratou i te Atua i te koraha.
15 Na ka hoatu e ia ta ratou i inoi ai; otira i tukua atu e ia te hiroki ki to ratou wairua.
16 I hae hoki ratou ki a Mohi i te puni, ki a Arona ano, ki te tangata tapu a Ihowa.
17 Ko te hamamatanga o te whenua, na horomia ana a Ratana; a taupokina iho te ropu o Apirama.
18 A mura ana te ahi i to ratou ropu; wera ana i te mura te hunga kino.
19 I hanga e ratou he kuao kau ki Horepa, a koropiko ana ki te whakapakoko i whakarewaina.
20 Koia i whitia ai e ratou to ratou kororia mo te mea i rite ki te puru kai tarutaru.
21 Wareware ake i a ratou te Atua, to ratou kaiwhakaora, i mahi nei i nga mea nunui ki Ihipa.
22 I nga mahi whakamiharo ki te whenua o Hama, i nga mea whakamataku ki te Moana Whero.
23 Na ka mea ia, kia whakangaromia ratou, me i kaua a Mohi, tana i whiriwhiri ai, te tu ki tona aroaro i te takiwa, hei papare ake i tona riri, kei huna ratou e ia.
24 Ae ra, i whakahawea ratou ki te whenua ahuareka; kihai ratou i whakapono ki tana kupu;
25 Heoi amuamu ana i roto i o ratou teneti, kihai i whakarongo ki te reo o Ihowa.
26 Na reira ka ara tona ringa ki a ratou, ki te turaki i a ratou i te koraha;
27 Ki te turaki i o ratou uri i roto i nga iwi: ki te whakamarara i a ratou ki nga whenua.
28 I whakauru atu hoki ratou ki a Paarapeoro: a kai ana i nga patunga tapu ma nga mea mate.
29 Koia i whakapataritari ai ratou i a ia ki a ratou hanga kia riri; a pakaru ana mai te mate uruta ki a ratou.
30 Na ko te whakatikanga ake o Pinehaha, ki te whakaputa whakawa: a mutu iho te mate.
31 I kiia ai ia he tika i nga whakatupuranga katoa ake ake.
32 I whakapataritari ano ratou i a ia ki nga wai o Meripa; na hemanawa ana a Mohi mo ratou:
33 Na ratou hoki i whakatoi tona wairua, i he ai te kupu a ona ngutu.
34 Kihai ratou i whakangaro i nga iwi i kiia nei e Ihowa ki a ratou;
35 Heoi uru ana ki roto ki nga tauiwi, a ako ana i a ratou mahi.
36 I mahi hoki ratou ki a ratou whakapakoko, i mahangatia ai ratou.
37 Ae, i patua e ratou a ratou tama me a ratou tamahine ma nga atua maori;
38 I whakahekea hoki te toto harakore, nga toto o a ratou tama, o a ratou tamahine, i patua nei e ratou ma nga whakapakoko o Kanaana; a poke iho te whenua i te toto.
39 Na poke iho ratou i a ratou mahi: a puremu ana ki a ratou mahi.
40 Koia i mura ai te riri o Ihowa ki tana iwi; a whakarihariha ana ia ki tona kainga tupu.
41 A tukua ana ratou e ia ki te ringa o nga tauiwi; waiho ana te hunga i kino ki a ratou hei rangatira mo ratou.
42 Na ka tukinotia ratou e o ratou hoariri: ka pehia ki raro i o ratou ringa.
43 He maha ana whakaoranga i a ratou: ko ratou ia i whakatoi ki a ia i o ratou whakaaro, a whakaititia ana i ta ratou kino.
44 Ahakoa ra, i titiro ia ki to ratou matenga, i tona rongonga i ta ratou tangi:
45 I mahara hoki ia ki tana kawenata ki a ratou, a rite tonu ki te tini o ana mahi aroha te putanga ketanga o ona whakaaro:
46 I meinga hoki ratou e ia kia arohaina e te hunga katoa i whakaraua atu ai ratou.
47 Whakaorangia matou, e Ihowa, e to matou Atua, kohikohia matou i roto i nga tauiwi: kia whakawhetai ai ki tou ingoa tapu, kia whakamanamana ai ki tou whakamoemiti.
48 Kia whakapaingia a Ihowa, te Atua o Iharaira, i tua whakarere ano, a ake ake. A kia mea katoa te iwi, Amine. Whakamoemititia a Ihowa.