1 Josia war acht Jahre alt, da er König ward, und regierete einundddreißig Jahre zu Jerusalem. Seine Mutter hieß Jedida, eine Tochter Adajas von Bazkath.

2 Und tat, das dem HErrn wohlgefiel; und wandelte in allem Wege seines Vaters David und wich nicht weder zur Rechten noch zur Linken.

3 Und im achtzehnten Jahr des Königs Josia sandte der König hin Saphan, den Sohn Azaljas, des Sohns Mesullams, den Schreiber, in das Haus des HErrn und sprach:

4 Gehe hinauf zu dem Hohenpriester Hilkia, daß man ihnen gebe das Geld, das zum Hause des HErrn gebracht ist, das die Hüter an der Schwelle gesammelt haben vom Volk,

5 daß sie es geben den Arbeitern, die bestellet sind im Hause des HErrn, und geben es den Arbeitern am Hause des HErrn, daß sie bessern, was baufällig ist am Hause,

6 nämlich den Zimmerleuten und Bauleuten und Maurern, und die da Holz und gehauene Steine kaufen sollen, das Haus zu bessern;

7 doch daß man keine Rechnung von ihnen nehme vom Gelde, das unter ihre Hand getan wird, sondern daß sie es auf Glauben handeln.

8 Und der Hohepriester Hilkia sprach zu dem Schreiber Saphan: Ich habe das Gesetzbuch gefunden im Hause des HErrn. Und Hilkia gab das Buch Saphan, daß er‘s läse.

9 Und Saphan, der Schreiber, brachte es dem Könige und sagte es ihm wieder und sprach: Deine Knechte haben das Geld zusammengestoppelt, das im Hause gefunden ist, und haben es den Arbeitern gegeben, die bestellet sind am Hause des HErrn.

10 Auch sagte Saphan, der Schreiber, dem Könige und sprach: Hilkia, der Priester, gab mir ein Buch. Und Saphan las es vor dem Könige.

11 Da aber der König hörete die Worte im Gesetzbuch, zerriß er seine Kleider.

12 Und der König gebot Hilkia, dem Priester, und Ahikam, dem Sohn Saphans, und Achbor, dem Sohn Michajas, und Saphan, dem Schreiber, und Asaja, dem Knechte des Königs, und sprach:

13 Gehet hin und fraget den HErrn für mich, für das Volk und für ganz Juda um die Worte dieses Buchs, das gefunden ist; denn es ist ein großer Grimm des HErrn, der über uns entbrannt ist, darum daß unsere Väter nicht gehorchet haben den Worten dieses Buchs, daß sie täten alles, was drinnen geschrieben ist.

14 Da ging hin Hilkia, der Priester, Ahikam, Achbor, Saphan und Asaja zu der Prophetin Hulda, dem Weibe Sallums, des Sohns Thikwas, des Sohns Harhams, des Hüters der Kleider, und sie wohnete zu Jerusalem im andern Teil; und sie redeten mit ihr.

15 Sie aber sprach zu ihnen: So spricht der HErr, der GOtt Israels: Saget dem Mann, der euch zu mir gesandt hat:

16 So spricht der HErr: Siehe, ich will Unglück über diese Stätte und ihre Einwohner bringen, alle Worte des Gesetzes, die der König Juda hat lassen lesen,

17 darum daß sie mich verlassen und andern Göttern geräuchert haben, daß sie mich erzürneten mit allen Werken ihrer Hände; darum wird mein Grimm sich wider diese Stätte anzünden und nicht ausgelöschet werden.

18 Aber dem Könige Judas, der euch gesandt hat, den HErrn zu fragen, sollt ihr so sagen: So spricht der HErr, der GOtt Israels:

19 Darum daß dein Herz erweichet ist über den Worten, die du gehöret hast, und hast dich gedemütiget vor dem HErrn, da du höretest was ich geredet habe wider diese Stätte und ihre Einwohner, daß sie sollen eine Verwüstung und Fluch sein, und hast deine Kleider zerrissen und hast geweinet vor mir, so habe ich‘s auch erhöret, spricht der HErr.

20 Darum will ich dich zu deinen Vätern sammeln, daß du mit Frieden in dein Grab versammelt werdest, und deine Augen nicht sehen all das Unglück, das ich über diese Stätte bringen will. Und sie sagten es dem Könige wieder.

1 E waru nga tau o Hohia i tona kingitanga, a e toru tekau ma tahi nga tau i kingi ai ia ki Hiruharama. A ko te ingoa o tona whaea ko Ierira, he tamahine na Araia, no Pohokata.

2 A tika tonu tana mahi ki te titiro a Ihowa: i haere hoki ia i runga i nga ara katoa o tona tupuna o Rawiri, a kihai i peka ki matau, ki maui.

3 Na i te tekau ma waru o nga tau o Kingi Hohia ka unga e te kingi a Hapana tama a Ataria tama a Mehurama, te kaituhituhi, ki te whare o Ihowa; i mea ia,

4 Haere ki a Hirikia ki te tino tohunga, kia huihuia e ia te moni e kawea ana mai ki roto ki te whare o Ihowa, ta nga kaitiaki o te kuwaha i tango ai i te iwi;

5 Ka hoatu ki nga ringa o nga kaimahi o te mahi, o nga kaitohutohu o te whare o Ihowa; a ma ratou e hoatu ki nga kaimahi o te mahi i te whare o Ihowa, hei hanga mo nga wahi pakaru o te whare;

6 Ki nga kamura, ki nga kaihanga, ki nga kaimahi kohatu; a hei hoko i nga rakau, i nga kohatu tarai, hei hanga mo te whare.

7 Otiia kihai i uiuia a ratou meatanga i te moni i hoatu nei ki o ratou ringa; he pono hoki ta ratou mahi.

8 Na ka mea a Hirikia tino tohunga ki a Hapana kaituhituhi, Kua kitea e ahau te pukapuka o te ture i te whare o Ihowa. Na ka hoatu e Hirikia te pukapuka ki a Hapana, a korerotia ana e ia.

9 Na ka haere a Hapana kaituhituhi ki te kingi, whakahokia ana te korero e ia ki te kingi, i mea ia, Kua ringiringihia e au pononga te moni i kitea ki te whare, a hoatu ana ki nga ringa o nga kaimahi i te mahi, o nga kaitohutohu i te whare o Ihowa.

10 Na ka whakaatu a Hapana kaituhituhi ki te kingi, ka mea, Kua homai e Hirikia tohunga he pukapuka ki ahau. Na korerotia ana e Hapana ki te aroaro o te kingi.

11 A, no te rongonga o te kingi i nga kupu o te pukapuka o te ture, ka haea e ia ona kakahu.

12 Na ka whakahau te kingi ki te tohunga, ki a Hirikia, ratou ko Ahikama tama a Hapana, ko Akaporo tama a Mikaia, ko Hapana kaituhituhi, ko Ahaia tangata a te kingi, ka mea,

13 Haere, ui atu ki a Ihowa moku, mo tenei iwi, mo Hura katoa hoki, he mea na nga kupu o tenei pukapuka kua kitea nei: he nui hoki te riri o Ihowa kua ngiha nei ki a tatou, no te mea kihai o tatou matua i rongo ki nga kupu o tenei pukapuka, kihai i mahi i nga mea katoa i tuhituhia hei mea ma tatou.

14 Heoi haere ana a Hirikia tohunga ratou ko Ahikama, ko Akaporo, ko Hapana, ko Ahaia ki a Hurura, ki te wahine poropiti, wahine a Harumu kaitiaki kakahu, he tama hoki tera na Tikiwa tama a Harahaha: i Hiruharama hoki taua wahine e noho ana, i te w ahi tuarua. Na korero ana ratou ki a ia.

15 Na ka mea ia ki a ratou, Ko te korero tenei a Ihowa, a te Atua o Iharaira, Mea atu ki te tangata nana koutou i unga mai ki ahau,

16 Ko ta Ihowa kupu tenei, Nana, ka kawea atu e ahau he kino ki runga ki tenei wahi, ki runga ano i ona tangata, ara nga kupu katoa o te pukapuka i korerotia na e te kingi o Hura;

17 Mo ratou i whakarere i ahau, i tahu whakakakara ki nga atua ke, he whakapataritari hoki i ahau ki nga mahi katoa a o ratou ringa; koia i ngiha ai toku riri ki tenei wahi, a e kore e tineia.

18 Otiia me ki atu e koutou ki te kingi o Hura nana nei koutou i unga mai ki te ui ki a Ihowa, Ko te kupu tenei a Ihowa, a te Atua o Iharaira; Na mo nga kupu i rongo na koe,

19 Na te mea he ngawari tou ngakau, a kua whakaiti koe i a koe ki te aroaro o Ihowa, i a koe ka rongo na ki taku i mea ai mo tenei wahi, mo ona tangata hoki, kia meinga ratou hei ururua, hei kanga; a kua haehae i ou kakahu, kua tangi ki toku aroaro; na kua rongo ano hoki ahau i a koe, e ai ta Ihowa.

20 Nana, ka huihuia atu koe e ahau ki ou matua, ka huihuia atu ano koe ki tou tanumanga i runga i te rangimarie, a e kore ou kanohi e kite i nga kino katoa e kawea mai e ahau ki tenei wahi. Na whakahokia ana te korero e ratou ki te kingi.