1 Und es begab sich danach, daß sich der Schenke des Königs in Ägypten und der Bäcker versündigten an ihrem Herrn, dem Könige in Ägypten.
2 Und Pharao ward zornig über seine beiden Kämmerer, über den Amtmann über die Schenken und über den Amtmann über die Bäcker,
3 und ließ sie setzen in des Hofmeisters Haus ins Gefängnis, da Joseph gefangen lag.
4 Und der Hofmeister setzte Joseph über sie, daß er ihnen dienete; und saßen etliche Tage im Gefängnis.
5 Und es träumete ihnen beiden, dem Schenken und Bäcker des Königs zu Ägypten, in einer Nacht, einem jeglichen ein eigener Traum; und eines jeglichen Traum hatte seine Bedeutung.
6 Da nun des Morgens Joseph zu ihnen hinein kam und sah, daß sie traurig waren,
7 fragte er sie und sprach: Warum seid ihr heute so traurig?
8 Sie antworteten: Es hat uns geträumet, und haben niemand, der es uns auslege. Joseph sprach: Auslegen gehöret GOtt zu, doch erzählet mir‘s.
9 Da erzählete der oberste Schenke seinen Traum Joseph und sprach zu ihm: Mir hat geträumet, daß ein Weinstock vor mir wäre,
10 der hatte drei Reben, und er grünete, wuchs und blühete, und seine Trauben wurden reif;
11 und ich hatte den Becher Pharaos in meiner Hand und nahm die Beeren und zerdrückte sie in den Becher und gab den Becher Pharao in die Hand.
12 Joseph sprach zu ihm: Das ist seine Deutung: Drei Reben sind drei Tage.
13 Über drei Tage wird Pharao dein Haupt erheben und dich wieder an dein Amt stellen, daß du ihm den Becher in die Hand gebest nach der vorigen Weise, da du sein Schenke warst.
14 Aber gedenke meiner, wenn dir‘s wohlgehet, und tu Barmherzigkeit an mir, daß du Pharao erinnerst, daß er mich aus diesem Hause führe.
15 Denn ich bin aus dem Lande der Ebräer heimlich gestohlen; dazu habe ich auch allhie nichts getan, daß sie mich eingesetzt haben.
16 Da der oberste Bäcker sah, daß die Deutung gut war, sprach er zu Joseph: Mir hat auch geträumet, ich trüge drei weiße Körbe auf meinem Haupt,
17 und im obersten Korbe allerlei gebackene Speise dem Pharao; und die Vögel aßen aus dem Korbe auf meinem Haupt
18 Joseph antwortete und sprach: Das ist seine Deutung: Drei Körbe sind drei Tage.
19 Und nach dreien Tagen wird dir Pharao dein Haupt erheben und dich an den Galgen henken, und die Vögel werden dein Fleisch von dir essen.
20 Und es geschah des dritten Tages, da beging Pharao seinen Jahrtag; und er machte eine Mahlzeit allen seinen Knechten und erhub das Haupt des obersten Schenken und das Haupt des obersten Bäckers unter seinen Knechten;
21 und setzte den obersten Schenken wieder zu seinem Schenkamt, daß er den Becher reichte in Pharaos Hand;
22 aber den obersten Bäcker ließ er henken, wie ihnen Joseph gedeutet hatte.
23 Aber der oberste Schenke gedachte nicht an Joseph, sondern vergaß sein.
1 Na, i muri i enei mea ka hara te kaiwhakainu a te kingi o Ihipa, raua ko tana kaihanga taro, ki to raua ariki, ki te kingi o Ihipa.
2 A ka riri a Parao ki ana kaitohutohu tokorua, ki te tino kaiwhakainu raua ko te tino kaihanga taro.
3 Na ka homai raua e ia kia puritia ki te whare o te rangatira o nga kaitiaki, ki te whare herehere, ki te wahi i herea ai a Hohepa.
4 A ka meinga a Hohepa e te rangatira o nga kaitiaki hei kaititiro mo raua, a ka mahi ia ki a raua; a ka puritia raua i etahi ra.
5 Na ka moe raua i a raua moe, kotahi ano te po i moemoea ai raua, tetahi, tetahi, me te tikanga ano o tana moe, te kaiwhakainu rau ko te kaihanga taro a te kingi o Ihipa, i herea nei raua i roto i te whare herehere.
6 A, i te taenga o hohepa ki a raua i te ata, ka titiro ia ki a raua, na e pouri ana raua.
7 Na ka ui ia ki aua kaitohutohu a Parao, i puritia tahitia nei me ia i te whare o tona ariki, ka mea, He aha i whakapoururu ai o korua kanohi inaianei?
8 A ka mea raua ki a ia, I moe maua i tetahi moe, a kahore he kaiwhakaatu i tona tikanga. Na ka mea a Hohepa ki a raua, Ehara ianei te Atua i te kaiwhakaatu? tena, korerotia mai ki ahau.
9 Na ka korerotia e te tino kaiwhakainu tana moe ki a Hohepa, a ka mea ki a ia, Moe iho ahau, na, ko tetahi waina i toku aroaro:
10 Na e toru nga peka o te waina; a e ahua pihi ana, a ka kohera ona puawai; a e hua ana nga tautau, maoa tonu nga karepe:
11 Na ko te kapu a Parao i toku ringa: a ka mau ahau ki nga karepe, a tauia ana e ahau ki te kapu a Parao, a hoatu ana e ahau te kapu ki te ringa o Parao.
12 Na ko te meatanga a Hohepa ki a ia, Ko tona tikanga tenei: ko aua peka e toru, e toru nga ra:
13 Kia toru ake ra ka whakaara ake ai a Parao i tou matenga, ka whakahoki ano i a koe ki tau mahi, a ka hoatu ano e koe te kapu a Parao ki tona ringa, ka pera hoki me mua, i te mea ko koe tana kairiringi waina.
14 Otira kia mahara ki ahau ina pono te pai ki a koe, kia puta ano tou aroha ki ahau, korerotia hoki ahau ki a Parao, kia puta atu ai ahau i tenei whare:
15 I tahaetia putia mai hoki ahau i te whenua o nga Hiperu; a kahore aku mahi i konei i maka ai ahau e ratou ki tenei whare herehere.
16 A, ka kite te tino kaihanga taro he pai te tikanga, ka mea ia ki a Hohepa, Moe iho hoki ahau, na, e toru nga kete taro ma i runga i toku upoko:
17 A i to runga kete ko nga tu ahua kai katoa ma Parao na ko nga manu e kai ana i aua mea i roto i te kete i runga i toku upoko.
18 Na ka whakahoki a Hohepa, ka mea, Ko tona tikanga tenei: Ko aua kete e toru, e toru nga ra:
19 Kia toru ake nga ra, ka tangohia ake e Parao tou upoko i runga i a koe, a ka whakairihia koe ki runga ki te rakau; a ka kainga e nga manu ou kikokiko e piri na ki a koe.
20 A, i te toru o nga ra, i te ra whanau o Parao, na ka tukua e ia he hakari ma ana tangata katoa: a whakaarahia ake ana e ia te matenga o te tino kaiwhakainu, me te matenga o te tino kaihanga taro, i waenganui i ana pononga.
21 A whakahokia ana e ia te tino kaiwhakainu ki tana mahi whakainu, hei hoatu i te kapu ki te ringa o Parao:
22 Ko te tino kaihanga taro ia i whakairihia ake e ia: i peratia me ta Hohepa i whakaatu ai ki a raua.
23 Otiia kihai te tino kaiwhakainu i mahara ki a Hohepa; i wareware hoki ki a ia.