1 Na, e oku teina tapu, e te hunga kua uru nei ki ta te rangi karanga, whakaaroa a Ihu Karaiti, te Apotoro, te Tohunga nui o te tikanga kua whakaaetia nei e tatou;

2 I pono nei ki tona kaiwhakarite mai, i pera ano me Mohi i tona whare katoa.

3 I tika hoki kia nui ake te kororia mo tenei tangata i to Mohi, no te mea nui ake i to te whare te honore o te kaihanga.

4 He mea hanga hoki na tetahi nga whare katoa; ko te Atua ia te kaihanga o nga mea katoa.

5 A i pono ano a Mohi i roto i tona whare katoa, i pera me te pononga, hei whakaatu mo nga mea ka korerotia i muri;

6 Ko te Karaiti ia i rite ki te tama i tona whare ano; ko tona whare tonu hoki tatou, ki te u to tatou maia me te whakamanamana ki te mea e tumanakohia atu nei, a taea noatia te mutunga.

7 Na, kia rite ki ta te Wairua Tapu i mea ai, Ki te rongo koutou ki tona reo aianei,

8 Kaua e whakapakeketia o koutou ngakau, kei pera me o te whakatoinga, i te ra o te whakamatautauranga i te koraha:

9 I ahau i whakamatautauria e o koutou matua, i ahau i ata mohiotia, e wha tekau nga tau i kite ai ratou i aku mahi.

10 Na, ka hoha ahau ki taua whakatupuranga, ka mea, Kotiti ke tonu o ratou ngakau; kahore ratou e mohio ki aku ara.

11 Na reira i riri ai ahau, i oati ai hoki, E kore ratou e tae ki toku okiokinga.

12 Kia tupato, e oku teina, kei noho te ngakau kino, whakaponokore i roto i tetahi o koutou; kei whakarerea te Atua ora;

13 Engari me whakahau koutou tetahi i tetahi i tenei ra, i tenei ra, i te mea e kiia ana ko tenei ra, kei whakapakeketia tetahi o koutou e te tinihanga o te hara.

14 Ka uru hoki tatou ki ta te Karaiti, ki te mea ka mau i a tatou te timatanga o te whakaaro pumau, taea noatia te mutunga;

15 I te mea hoki e korerotia ana, Ki te rongo koutou ki tona reo aianei, kaua e whakapakeketia o koutou ngakau, kei pera me o te whakatoinga.

16 Ko wai hoki i whakatoi i to ratou rongonga? he teka ianei ko te hunga katoa i haere mai i Ihipa, a Mohi i arahi ra?

17 I riri hoki ia ki a wai i nga tau e wha tekau? he teka ianei ki te hunga i hara, i hinga ra o ratou tinana ki te koraha?

18 I oati ano ia ki a wai, e kore ratou e tae ki tona okiokinga? he teka ianei ki te hunga kihai nei i whakapono?

19 Na ka kite nei tatou kihai ratou i ahei te tae atu i te kore o te whakapono.

1 C'est pourquoi, frères saints, qui avez pris part à l'appel céleste de renaître, considérez l'Apôtre et le Souverain Sacrificateur de la foi que nous professons, Jésus-Christ,

2 Qui a été fidèle à celui qui l'a établi, comme Moïse aussi le fut dans toute sa maison.

3 Or, il a été estimé digne d'une gloire qui surpasse celle de Moïse, d'autant que celui qui a construit la maison est plus digne d'honneur que la maison même.

4 Car toute maison a été construite par quelqu'un; or, celui qui a construit toutes choses, c'est Dieu.

5 Et quant à Moïse, il a été fidèle dans toute la maison, comme serviteur, pour témoigner de ce qui devait être annoncé;

6 Mais Christ, comme Fils, est établi sur sa maison; nous sommes sa maison, autant que nous conservions ferme, jusqu'à l’accomplissement, notre confiance et l'espérance dont nous nous glorifions.

7 C'est pourquoi, comme dit le Saint-Esprit: Aujourd'hui, si vous entendez sa voix,

8 N'endurcissez point vos cœurs, comme il arriva lors de la provocation, au jour de la tentation au désert,

9 Où vos pères me tentèrent et m'examinèrent, et où ils virent mes oeuvres pendant quarante ans.

10 C'est pourquoi je fus irrité contre cette génération, et je dis: Leur cœur s'égare toujours, et ils n'ont point connu mes voies.

11 Aussi j'ai juré dans ma colère, qu'ils n'entreront point dans mon repos!

12 Frères Israélites, prenez garde que quelqu'un de vous n'ait un cœur mauvais et incroyant, pour se détourner du Dieu vivant.

13 Mais exhortez-vous les uns les autres chaque jour, pendant qu'il est dit: Aujourd'hui; de peur que quelqu'un de vous ne s'endurcisse par la séduction du péché.

14 Car nous sommes devenus participants de Christ, autant que nous conservions ferme, l’accomplissement du commencement de notre confiance,

15 Pendant qu'il est dit: Aujourd'hui, si vous entendez sa voix, n'endurcissez point vos cœurs, comme il arriva lors de la provocation.

16 Qui furent, en effet, ceux qui contestèrent après l'avoir entendu; sinon tous ceux qui sortirent d'Égypte sous la conduite de Moïse?

17 Et contre qui Dieu fut-il irrité pendant quarante ans; n'est-ce pas contre ceux qui péchèrent, dont les corps tombèrent dans le désert?

18 Et à qui jura-t-il qu'ils n'entreraient point dans son repos, si ce n'est à ceux qui s'étaient rebellés?

19 Aussi voyons-nous qu'ils ne purent y entrer à cause de leur incrédulité.