1 Y PROCEDIENDO Eliú en su razonamiento, dijo:
2 ¿Piensas ser conforme á derecho Esto que dijiste: Más justo soy yo que Dios?
3 Porque dijiste: ¿Qué ventaja sacarás tú de ello? ¿O qué provecho tendré de mi pecado?
4 Yo te responderé razones, Y á tus compañeros contigo.
5 Mira á los cielos, y ve, Y considera que las nubes son más altas que tú.
6 Si pecares, ¿qué habrás hecho contra él? Y si tus rebeliones se multiplicaren, ¿qué le harás tú?
7 Si fueres justo, ¿qué le darás á el? ¿O qué recibirá de tu mano?
8 Al hombre como tú dañará tu impiedad, Y al hijo del hombre aprovechará tu justicia.
9 A causa de la multitud de las violencias clamarán, Y se lamentarán por el poderío de los grandes.
10 Y ninguno dice: ¿Dónde está Dios mi Hacedor, Que da canciones en la noche,
11 Que nos enseña más que á las bestias de la tierra, Y nos hace sabios más que las aves del cielo?
12 Allí clamarán, y él no oirá, Por la soberbia de los malos.
13 Ciertamente Dios no oirá la vanidad, Ni la mirará el Omnipotente.
14 Aunque más digas, No lo mirará; Haz juicio delante de él, y en él espera.
15 Mas ahora, porque en su ira no visita, Ni conoce con rigor,
16 Por eso Job abrió su boca vanamente, Y multiplica palabras sin sabiduría.
1 Elihu a luat din nou cuvîntul, şi a zis:
2 ,,Îţi închipuieşti că ai dreptate, şi crezi că te îndreptăţeşti înaintea lui Dumnezeu,
3 cînd zici: ,La ce-mi foloseşte, ce cîştig am că nu păcătuiesc?`
4 Îţi voi răspunde şi la aceasta, ţie, şi prietenilor tăi totodată.
5 Uită-te spre ceruri, şi priveşte! Vezi norii, cît de sus sînt faţă de tine?
6 Dacă păcătuieşti, ce rău Îi faci Lui? Şi cînd păcatele ţi se înmulţesc, ce -I faci Lui?
7 Dacă eşti drept, ce -I dai Lui? Ce primeşte El din mîna ta?
8 Răutatea ta nu poate vătăma decît semenului tău, dreptatea ta nu foloseşte decît fiului omului.
9 Oamenii strigă împotriva mulţimii apăsătorilor, se plîng de silnicia multora;
10 dar niciunul nu zice: ,Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cîntări de veselie noaptea,
11 care ne învaţă mai mult decît pe dobitoacele pămîntului, şi ne dă mai multă pricepere decît păsărilor cerului?`
12 Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde, din pricina mîndriei celor răi.
13 Degeaba strigă, căci Dumnezeu n'ascultă, Cel Atotputernic nu ia aminte.
14 Măcarcă zici că nu -L vezi, totuş pricina ta este înaintea Lui: aşteaptă -L!
15 Dar, pentru că mînia Lui nu pedepseşte încă, nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire.
16 Aşa că Iov îşi deschide gura degeaba, şi spune o mulţime de vorbe fără rost.``