1 SEGUN su antojo busca el que se desvía, Y se entremete en todo negocio.
2 No toma placer el necio en la inteligencia, Sino en lo que su corazón se descubre.
3 Cuando viene el impío, viene también el menosprecio, Y con el deshonrador la afrenta.
4 Aguas profundas son las palabras de la boca del hombre; Y arroyo revertiente, la fuente de la sabiduría.
5 Tener respeto á la persona del impío, Para hacer caer al justo de su derecho, no es bueno.
6 Los labios del necio vienen con pleito; Y su boca á cuestiones llama.
7 La boca del necio es quebrantamiento para sí, Y sus labios son lazos para su alma.
8 Las palabras del chismoso parecen blandas, Y descienden hasta lo íntimo del vientre.
9 También el que es negligente en su obra Es hermano del hombre disipador.
10 Torre fuerte es el nombre de Jehová: A él correrá el justo, y será levantado.
11 Las riquezas del rico son la ciudad de su fortaleza, Y como un muro alto en su imaginación.
12 Antes del quebrantamiento se eleva el corazón del hombre, Y antes de la honra es el abatimiento.
13 El que responde palabra antes de oir, Le es fatuidad y oprobio.
14 El ánimo del hombre soportará su enfermedad: Mas ¿quién soportará al ánimo angustiado?
15 El corazón del entendido adquiere sabiduría; Y el oído de los sabios busca la ciencia.
16 El presente del hombre le ensancha el camino, Y le lleva delante de los grandes.
17 El primero en su propia causa parece justo; Y su adversario viene, y le sondea.
18 La suerte pone fin á los pleitos, Y desparte los fuertes.
19 El hermano ofendido es más tenaz que una ciudad fuerte: Y las contiendas de los hermanos son como cerrojos de alcázar.
20 Del fruto de la boca del hombre se hartará su vientre; Hartaráse del producto de sus labios.
21 La muerte y la vida están en poder de la lengua; Y el que la ama comerá de sus frutos.
22 El que halló esposa halló el bien, Y alcanzó la benevolencia de Jehová.
23 El pobre habla con ruegos; Mas el rico responde durezas.
24 El hombre que tiene amigos, ha de mostrarse amigo: Y amigo hay más conjunto que el hermano.
1 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -
2 Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -
3 Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -
4 Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -
5 Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -
6 Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -
7 Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -
8 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
9 Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -
10 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -
11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -
12 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -
13 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -
14 Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -
15 O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -
16 Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -
17 Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -
18 Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -
19 Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -
20 Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -
21 Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -
22 Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -
23 Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -
24 Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -