1 PALABRAS del rey Lemuel; la profecía con que le enseñó su madre.
2 ¿Qué, hijo mío? ¿y qué, hijo de mi vientre? ¿Y qué, hijo de mis deseos?
3 No des á las mujeres tu fuerza, Ni tus caminos á lo que es para destruir los reyes.
4 No es de los reyes, oh Lemuel, no es de los reyes beber vino, Ni de los príncipes la cerveza.
5 No sea que bebiendo olviden la ley, Y perviertan el derecho de todos los hijos afligidos.
6 Dad la cerveza al desfallecido, Y el vino á los de amargo ánimo:
7 Beban, y olvídense de su necesidad, Y de su miseria no más se acuerden.
8 Abre tu boca por el mudo, En el juicio de todos los hijos de muerte.
9 Abre tu boca, juzga justicia, Y el derecho del pobre y del menesteroso.
10 Mujer fuerte, ¿quién la hallará? Porque su estima sobrepuja largamente á la de piedras preciosas.
11 El corazón de su marido está en ella confiado, Y no tendrá necesidad de despojo.
12 Darále ella bien y no mal, Todos los días de su vida.
13 Buscó lana y lino, Y con voluntad labró de sus manos.
14 Fué como navío de mercader: Trae su pan de lejos.
15 Levantóse aun de noche, Y dió comida á su familia, Y ración á sus criadas.
16 Consideró la heredad, y compróla; Y plantó viña del fruto de sus manos.
17 Ciñó sus lomos de fortaleza, Y esforzó sus brazos.
18 Gustó que era buena su granjería: Su candela no se apagó de noche.
19 Aplicó sus manos al huso, Y sus manos tomaron la rueca.
20 Alargó su mano al pobre, Y extendió sus manos al menesteroso.
21 No tendrá temor de la nieve por su familia, Porque toda su familia está vestida de ropas dobles.
22 Ella se hizo tapices; De lino fino y púrpura es su vestido.
23 Conocido es su marido en las puertas, Cuando se sienta con los ancianos de la tierra.
24 Hizo telas, y vendió; Y dió cintas al mercader.
25 Fortaleza y honor son su vestidura; Y en el día postrero reirá.
26 Abrió su boca con sabiduría: Y la ley de clemencia está en su lengua.
27 Considera los caminos de su casa, Y no come el pan de balde.
28 Levantáronse sus hijos, y llamáronla bienaventurada; Y su marido también la alabó.
29 Muchas mujeres hicieron el bien; Mas tú las sobrepujaste á todas.
30 Engañosa es la gracia, y vana la hermosura: La mujer que teme á Jehová, ésa será alabada.
31 Dadle el fruto de sus manos, Y alábenla en las puertas sus hechos.
1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
3 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
6 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
7 ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
13 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
15 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16 Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
20 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
22 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
24 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
28 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
29 ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
30 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31 Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii