1 Moreover, brothers, we make known to you the grace of God which has been given in the assemblies of Macedonia, 2 how in a severe ordeal of affliction, the abundance of their joy and their deep poverty abounded to the riches of their generosity. 3 For according to their power, I testify, yes and beyond their power, they gave of their own accord, 4 begging us with much entreaty to receive this grace and the fellowship in the service to the saints. 5 This was not as we had expected, but first they gave their own selves to the Lord, and to us through the will of God. 6 So we urged Titus, that as he had made a beginning before, so he would also complete in you this grace. 7 But as you abound in everything—in faith, utterance, knowledge, all earnestness, and in your love to us—see that you also abound in this grace.
8 I speak not by way of commandment, but as proving through the earnestness of others the sincerity also of your love. 9 For you know the grace of our Lord Jesus Christ, that though he was rich, yet for your sakes he became poor, that you through his poverty might become rich. 10 I give advice in this: it is expedient for you who were the first to start a year ago, not only to do, but also to be willing. 11 But now complete the doing also, that as there was the readiness to be willing, so there may be the completion also out of your ability. 12 For if the readiness is there, it is acceptable according to what you have, not according to what you don’t have. 13 For this is not that others may be eased and you distressed, 14 but for equality. Your abundance at this present time supplies their lack, that their abundance also may become a supply for your lack, that there may be equality. 15 As it is written, "He who gathered much had nothing left over, and he who gathered little had no lack."
16 But thanks be to God, who puts the same earnest care for you into the heart of Titus. 17 For he indeed accepted our exhortation, but being himself very earnest, he went out to you of his own accord. 18 We have sent together with him the brother whose praise in the Good News is known throughout all the assemblies. 19 Not only so, but he was also appointed by the assemblies to travel with us in this grace, which is served by us to the glory of the Lord himself, and to show our readiness. 20 We are avoiding this, that any man should blame us concerning this abundance which is administered by us. 21 Having regard for honorable things, not only in the sight of the Lord, but also in the sight of men. 22 We have sent with them our brother whom we have many times proved earnest in many things, but now much more earnest, by reason of the great confidence which he has in you. 23 As for Titus, he is my partner and fellow worker for you. As for our brothers, they are the apostles of the assemblies, the glory of Christ. 24 Therefore show the proof of your love to them before the assemblies, and of our boasting on your behalf.
1 Fraţilor, voim să vă aducem la cunoştinţă harul, pe care l -a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei.
2 În mijlocul multelor necazuri prin cari au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor.
3 Vă mărturisesc că au dat de bună voie, după puterea lor, şi chiar peste puterile lor.
4 Şi ne-au rugat cu mari stăruinţe pentru harul şi părtăşia la această strîngere de ajutoare pentru sfinţi.
5 Şi au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s'au dat mai întîi pe ei înşişi Domnului, şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.
6 Noi dar, am rugat pe Tit să isprăvească această strîngere de ajutoare, pe care o începuse.
7 După cum sporiţi în toate lucrurile: în credinţă, în cuvînt, în cunoştinţă, în orice rîvnă, şi în dragostea voastră pentru noi, căutaţi să sporiţi şi în această binefacere.
8 Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru rîvna altora, şi ca să pun la încercare curăţia dragostei voastre.
9 Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s'a făcut sărac pentru voi, pentruca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi.
10 În această privinţă vă dau un sfat. Şi sfatul acesta vă este de folos vouă, cari, de acum un an, cei dintîi aţi început nu numai să faceţi, ci să şi voiţi.
11 Isprăviţi dar acum de făcut; pentruca, după graba voinţei să fie şi înfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre.
12 Pentrucă, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, avîndu-se în vedere ce are cineva, nu ce n'are.
13 Aici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi, iar voi strîmtoraţi;
14 ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentruca şi prisosul lor să acopere, la rîndul lui, nevoile voastre, aşa ca să fie o potrivire;
15 după cum este scris: ,,Cel ce strînsese mult, n'avea nimic de prisos, şi cel ce strînsese puţin, nu ducea lipsă.``
16 Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus în inima lui Tit aceeaş rîvnă pentru voi.
17 Căci el a primit îndemnul nostru; ba încă, stăpînit de o rîvnă arzătoare, a pornit de bună voie spre voi.
18 Am trimes cu el şi pe fratele a cărui laudă în Evanghelie este răspîndită prin toate Bisericile.
19 Mai mult, el a fost ales de Biserici să meargă împreună cu noi în această lucrare de binefacere, pe care o săvîrşim spre slava Domnului şi ca o dovadă de bunăvoinţa noastră.
20 În chipul acesta, vrem ca nimeni să nu ne defaime cu privire la acest belşug de ajutoare, de care îngrijim.
21 Căci căutăm să lucrăm cinstit nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor.
22 Am trimes cu ei pe fratele nostru, a cărui rîvnă am încercat -o de atîtea ori în multe împrejurări, şi care, de data aceasta, arată mult mai multă rîvnă, din pricina marei lui încrederi în voi.
23 Astfel, fie avînd în vedere pe Tit, care este părtaşul şi tovarăşul meu de lucru în mijlocul vostru; fie avînd în vedere pe fraţii noştri, cari sînt trimeşii Bisericilor şi fala lui Hristos:
24 daţi-le înaintea Bisericilor dovadă de dragostea voastră, şi arătaţi-le că avem dreptul să ne lăudăm cu voi.