2 Reis 2 - Bíblia Online

1 When Yahweh was about to take Elijah up by a whirlwind into heaven, Elijah went with Elisha from Gilgal. 2 Elijah said to Elisha, "Please wait here, for Yahweh has sent me as far as Bethel." 
Elisha said, "As Yahweh lives, and as your soul lives, I will not leave you." So they went down to Bethel. 
3 The sons of the prophets who were at Bethel came out to Elisha, and said to him, "Do you know that Yahweh will take away your master from over you today?" 
He said, "Yes, I know it. Hold your peace." 
4 Elijah said to him, "Elisha, please wait here, for Yahweh has sent me to Jericho." 
He said, "As Yahweh lives, and as your soul lives, I will not leave you." So they came to Jericho. 
5 The sons of the prophets who were at Jericho came near to Elisha, and said to him, "Do you know that Yahweh will take away your master from over you today?" 
He answered, "Yes, I know it. Hold your peace." 
6 Elijah said to him, "Please wait here, for Yahweh has sent me to the Jordan." 
He said, "As Yahweh lives, and as your soul lives, I will not leave you." Then they both went on. 7 Fifty men of the sons of the prophets went and stood opposite them at a distance; and they both stood by the Jordan. 8 Elijah took his mantle, and rolled it up, and struck the waters; and they were divided here and there, so that they both went over on dry ground. 9 When they had gone over, Elijah said to Elisha, "Ask what I shall do for you, before I am taken from you." 
Elisha said, "Please let a double portion of your spirit be on me." 
10 He said, "You have asked a hard thing. If you see me when I am taken from you, it will be so for you; but if not, it will not be so." 
11 As they continued on and talked, behold, a chariot of fire and horses of fire separated them; and Elijah went up by a whirlwind into heaven. 12 Elisha saw it, and he cried, "My father, my father, the chariots of Israel and its horsemen!" 
He saw him no more. Then he took hold of his own clothes and tore them in two pieces. 13 He also took up Elijah’s mantle that fell from him, and went back and stood by the bank of the Jordan. 14 He took Elijah’s mantle that fell from him, and struck the waters, and said, "Where is Yahweh, the God of Elijah?" When he also had struck the waters, they were divided apart, and Elisha went over. 
15 When the sons of the prophets who were at Jericho facing him saw him, they said, "The spirit of Elijah rests on Elisha." They came to meet him, and bowed themselves to the ground before him. 16 They said to him, "See now, there are with your servants fifty strong men. Please let them go and seek your master. Perhaps Yahweh’s Spirit has taken him up, and put him on some mountain or into some valley." 
He said, "Don’t send them." 
17 When they urged him until he was ashamed, he said, "Send them." 
Therefore they sent fifty men; and they searched for three days, but didn’t find him. 18 They came back to him while he stayed at Jericho; and he said to them, "Didn’t I tell you, ‘Don’t go?’" 
19 The men of the city said to Elisha, "Behold, please, the situation of this city is pleasant, as my lord sees; but the water is bad, and the land is barren." 
20 He said, "Bring me a new jar, and put salt in it." Then they brought it to him. 21 He went out to the spring of the waters, and threw salt into it, and said, "Yahweh says, ‘I have healed these waters. There shall not be from there any more death or barren wasteland.’" 22 So the waters were healed to this day, according to Elisha’s word which he spoke. 
23 He went up from there to Bethel. As he was going up by the way, some youths came out of the city and mocked him, and said to him, "Go up, you baldy! Go up, you baldy!" 24 He looked behind him and saw them, and cursed them in Yahweh’s name. Then two female bears came out of the woods and mauled forty-two of those youths. 25 He went from there to Mount Carmel, and from there he returned to Samaria. 

Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.

Cînd a voit Domnul să ridice pe Ilie la cer într'un vîrtej de vînt, Ilie pleca din Ghilgal cu Elisei. 
Ilie a zis lui Elisei: 'Rămîi aici, te rog, căci Domnul mă trimete pînă la Betel.`` Elisei a răspuns: ,,Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.`` Şi s'au pogorît la Betel. 
Fiii proorocilor, cari erau la Betel, au ieşit la Elisei, şi i-au zis: ,,Ştii că Domnul răpeşte astăzi pe stăpînul tău deasupra capului tău?`` Şi el a răspuns: ,,Ştiu şi eu, dar tăceţi.`` 
Ilie i -a zis: 'Eliseie, rămîi aici, te rog, căci Domnul mă trimete la Ierihon.`` El a răspuns: ,,Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi!`` Şi au ajuns la Ierihon. 
Fii proorocilor, cari erau la Ierihon, s'au apropiat de Elisei, şi i-au zis: ,,Ştii că Domnul răpeşte azi pe stăpînul tău deasupra capului tău?`` Şi el a răspuns: ,,Ştiu şi eu; dar tăceţi.`` 
Ilie i -a zis: ,,Rămîi aici, te rog, căci Domnul mă trimete la Iordan.`` El a răspuns: ,,Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.`` Şi amîndoi şi-au văzut de drum. 
Cincizeci de inşi dintre fiii proorocilor au sosit şi s'au oprit la o depărtare oarecare în faţa lor, şi ei amîndoi s'au oprit pe malul Iordanului. 
Atunci Ilie şi -a luat mantaua, a făcut -o sul, şi a lovit cu ea apele, cari s'au despărţit într'o parte şi într'alta, şi au trecut amîndoi pe uscat. 
Dupăce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: ,,Cere ce vrei să-ţi fac, înainte ca să fiu răpit dela tine.`` Elisei a răspuns: ,,Te rog să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău!`` 
Ilie a zis: ,,Greu lucru ceri. Dar dacă mă vei vedea cînd voi fi răpit dela tine, aşa ţi se va întîmpla; dacă nu, nu ţi se va întîmpla aşa,`` 
Pe cînd mergeau ei vorbind, iată că un car de foc şi nişte cai de foc i-au despărţit pe unul de altul, şi Ilie s'a înălţat la cer într'un vîrtej de vînt. 
Elisei se uita şi striga: ,,Părinte! Părinte! Carul lui Israel şi călărimea lui!`` Şi nu l -a mai văzut. Apucîndu-şi hainele, le -a sfîşiat în două bucăţi, 
şi a ridicat mantaua, căreia îi dăduse drumul Ilie. Apoi s'a întors, şi s'a oprit pe malul Iordanului; 
a luat mantaua, căreia îi dăduse Ilie drumul, şi a lovit apele cu ea, şi a zis: ,,Unde este acum Domnul, Dumnezeul lui Ilie?`` Şi a lovit apele, cari s'au despărţit într'o parte şi în alta, şi Elisei a trecut. 
Fiii proorocilor cari erau în faţa Ierihonului, cînd l-au văzut, au zis: ,,Duhul lui Ilie a venit peste Elisei.`` Şi i-au ieşit înainte, şi s'au închinat pînă la pămînt înaintea lui. 
Ei i-au zis: ,,Iată că între slujitorii tăi sînt cincizeci de oameni viteji; vrei să se ducă să caute pe stăpînul tău?`` Poate că Duhul Domnului l -a dus şi l -a aruncat pe vreun munte sau în vreo vale.`` El a răspuns: ,,Nu -i trimeteţi.`` 
Dar ei au stăruit multă vreme de el. Şi el a zis: ,,Trimeteţi -i.`` Au trimes pe cei cincizeci de oameni, cari au căutat pe Ilie trei zile şi nu l-au găsit. 
Cînd s'au întors la Elisei, care era la Ierihon, el le -a zis: ,,Nu v'am spus să nu vă duceţi?`` 
Oamenii din cetate au zis lui Elisei: ,,Iată, aşezarea cetăţii este bună, după cum vede domnul meu; dar apele sînt rele, şi ţara este stearpă.`` 
El a zis: ,,Aduceţi-mi un blid nou şi puneţi sare în el.`` Şi i-au adus. 
Apoi s'a dus la izvorul apelor, şi a aruncat sare în el, şi a zis: ,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Vindec apele acestea; nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterpiciune.`` 
Şi apele au fost vindecate pînă în ziua aceasta, după cuvîntul pe care -l rostise Domnul. 
De acolo s'a suit la Betel. Şi pe cînd mergea pe drum, nişte băieţaşi au ieşit din cetate, şi şi-au bătut joc de el. Ei îi ziceau: ,,Suie-te, pleşuvule! Suie-te, pleşuvule!`` 
El s'a întors să -i privească, şi i -a blestemat în Numele Domnului. Atunci au ieşit doi urşi din pădure, şi au sfîşiat patruzeci şi doi din aceşti copii. 
De acolo s'a dus pe muntele Carmel, de unde s'a întors la Samaria. 

2 Reis 3

1 When Yahweh was about to take Elijah up by a whirlwind into heaven, Elijah went with Elisha from Gilgal. 2 Elijah said to Elisha, "Please wait here, for Yahweh has sent me as far as Bethel." 
Elisha said, "As Yahweh lives, and as your soul lives, I will not leave you." So they went down to Bethel. 
3 The sons of the prophets who were at Bethel came out to Elisha, and said to him, "Do you know that Yahweh will take away your master from over you today?" 
He said, "Yes, I know it. Hold your peace." 
4 Elijah said to him, "Elisha, please wait here, for Yahweh has sent me to Jericho." 
He said, "As Yahweh lives, and as your soul lives, I will not leave you." So they came to Jericho. 
5 The sons of the prophets who were at Jericho came near to Elisha, and said to him, "Do you know that Yahweh will take away your master from over you today?" 
He answered, "Yes, I know it. Hold your peace." 
6 Elijah said to him, "Please wait here, for Yahweh has sent me to the Jordan." 
He said, "As Yahweh lives, and as your soul lives, I will not leave you." Then they both went on. 7 Fifty men of the sons of the prophets went and stood opposite them at a distance; and they both stood by the Jordan. 8 Elijah took his mantle, and rolled it up, and struck the waters; and they were divided here and there, so that they both went over on dry ground. 9 When they had gone over, Elijah said to Elisha, "Ask what I shall do for you, before I am taken from you." 
Elisha said, "Please let a double portion of your spirit be on me." 
10 He said, "You have asked a hard thing. If you see me when I am taken from you, it will be so for you; but if not, it will not be so." 
11 As they continued on and talked, behold, a chariot of fire and horses of fire separated them; and Elijah went up by a whirlwind into heaven. 12 Elisha saw it, and he cried, "My father, my father, the chariots of Israel and its horsemen!" 
He saw him no more. Then he took hold of his own clothes and tore them in two pieces. 13 He also took up Elijah’s mantle that fell from him, and went back and stood by the bank of the Jordan. 14 He took Elijah’s mantle that fell from him, and struck the waters, and said, "Where is Yahweh, the God of Elijah?" When he also had struck the waters, they were divided apart, and Elisha went over. 
15 When the sons of the prophets who were at Jericho facing him saw him, they said, "The spirit of Elijah rests on Elisha." They came to meet him, and bowed themselves to the ground before him. 16 They said to him, "See now, there are with your servants fifty strong men. Please let them go and seek your master. Perhaps Yahweh’s Spirit has taken him up, and put him on some mountain or into some valley." 
He said, "Don’t send them." 
17 When they urged him until he was ashamed, he said, "Send them." 
Therefore they sent fifty men; and they searched for three days, but didn’t find him. 18 They came back to him while he stayed at Jericho; and he said to them, "Didn’t I tell you, ‘Don’t go?’" 
19 The men of the city said to Elisha, "Behold, please, the situation of this city is pleasant, as my lord sees; but the water is bad, and the land is barren." 
20 He said, "Bring me a new jar, and put salt in it." Then they brought it to him. 21 He went out to the spring of the waters, and threw salt into it, and said, "Yahweh says, ‘I have healed these waters. There shall not be from there any more death or barren wasteland.’" 22 So the waters were healed to this day, according to Elisha’s word which he spoke. 
23 He went up from there to Bethel. As he was going up by the way, some youths came out of the city and mocked him, and said to him, "Go up, you baldy! Go up, you baldy!" 24 He looked behind him and saw them, and cursed them in Yahweh’s name. Then two female bears came out of the woods and mauled forty-two of those youths. 25 He went from there to Mount Carmel, and from there he returned to Samaria. 

Domínio Público. Esta tradução bíblica de domínio público é trazida a você por cortesia de eBible.org.

Cînd a voit Domnul să ridice pe Ilie la cer într'un vîrtej de vînt, Ilie pleca din Ghilgal cu Elisei. 
Ilie a zis lui Elisei: 'Rămîi aici, te rog, căci Domnul mă trimete pînă la Betel.`` Elisei a răspuns: ,,Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.`` Şi s'au pogorît la Betel. 
Fiii proorocilor, cari erau la Betel, au ieşit la Elisei, şi i-au zis: ,,Ştii că Domnul răpeşte astăzi pe stăpînul tău deasupra capului tău?`` Şi el a răspuns: ,,Ştiu şi eu, dar tăceţi.`` 
Ilie i -a zis: 'Eliseie, rămîi aici, te rog, căci Domnul mă trimete la Ierihon.`` El a răspuns: ,,Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi!`` Şi au ajuns la Ierihon. 
Fii proorocilor, cari erau la Ierihon, s'au apropiat de Elisei, şi i-au zis: ,,Ştii că Domnul răpeşte azi pe stăpînul tău deasupra capului tău?`` Şi el a răspuns: ,,Ştiu şi eu; dar tăceţi.`` 
Ilie i -a zis: ,,Rămîi aici, te rog, căci Domnul mă trimete la Iordan.`` El a răspuns: ,,Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.`` Şi amîndoi şi-au văzut de drum. 
Cincizeci de inşi dintre fiii proorocilor au sosit şi s'au oprit la o depărtare oarecare în faţa lor, şi ei amîndoi s'au oprit pe malul Iordanului. 
Atunci Ilie şi -a luat mantaua, a făcut -o sul, şi a lovit cu ea apele, cari s'au despărţit într'o parte şi într'alta, şi au trecut amîndoi pe uscat. 
Dupăce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: ,,Cere ce vrei să-ţi fac, înainte ca să fiu răpit dela tine.`` Elisei a răspuns: ,,Te rog să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău!`` 
Ilie a zis: ,,Greu lucru ceri. Dar dacă mă vei vedea cînd voi fi răpit dela tine, aşa ţi se va întîmpla; dacă nu, nu ţi se va întîmpla aşa,`` 
Pe cînd mergeau ei vorbind, iată că un car de foc şi nişte cai de foc i-au despărţit pe unul de altul, şi Ilie s'a înălţat la cer într'un vîrtej de vînt. 
Elisei se uita şi striga: ,,Părinte! Părinte! Carul lui Israel şi călărimea lui!`` Şi nu l -a mai văzut. Apucîndu-şi hainele, le -a sfîşiat în două bucăţi, 
şi a ridicat mantaua, căreia îi dăduse drumul Ilie. Apoi s'a întors, şi s'a oprit pe malul Iordanului; 
a luat mantaua, căreia îi dăduse Ilie drumul, şi a lovit apele cu ea, şi a zis: ,,Unde este acum Domnul, Dumnezeul lui Ilie?`` Şi a lovit apele, cari s'au despărţit într'o parte şi în alta, şi Elisei a trecut. 
Fiii proorocilor cari erau în faţa Ierihonului, cînd l-au văzut, au zis: ,,Duhul lui Ilie a venit peste Elisei.`` Şi i-au ieşit înainte, şi s'au închinat pînă la pămînt înaintea lui. 
Ei i-au zis: ,,Iată că între slujitorii tăi sînt cincizeci de oameni viteji; vrei să se ducă să caute pe stăpînul tău?`` Poate că Duhul Domnului l -a dus şi l -a aruncat pe vreun munte sau în vreo vale.`` El a răspuns: ,,Nu -i trimeteţi.`` 
Dar ei au stăruit multă vreme de el. Şi el a zis: ,,Trimeteţi -i.`` Au trimes pe cei cincizeci de oameni, cari au căutat pe Ilie trei zile şi nu l-au găsit. 
Cînd s'au întors la Elisei, care era la Ierihon, el le -a zis: ,,Nu v'am spus să nu vă duceţi?`` 
Oamenii din cetate au zis lui Elisei: ,,Iată, aşezarea cetăţii este bună, după cum vede domnul meu; dar apele sînt rele, şi ţara este stearpă.`` 
El a zis: ,,Aduceţi-mi un blid nou şi puneţi sare în el.`` Şi i-au adus. 
Apoi s'a dus la izvorul apelor, şi a aruncat sare în el, şi a zis: ,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Vindec apele acestea; nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterpiciune.`` 
Şi apele au fost vindecate pînă în ziua aceasta, după cuvîntul pe care -l rostise Domnul. 
De acolo s'a suit la Betel. Şi pe cînd mergea pe drum, nişte băieţaşi au ieşit din cetate, şi şi-au bătut joc de el. Ei îi ziceau: ,,Suie-te, pleşuvule! Suie-te, pleşuvule!`` 
El s'a întors să -i privească, şi i -a blestemat în Numele Domnului. Atunci au ieşit doi urşi din pădure, şi au sfîşiat patruzeci şi doi din aceşti copii. 
De acolo s'a dus pe muntele Carmel, de unde s'a întors la Samaria. 

2 Reis 3