1 Saul was consenting to his death. A great persecution arose against the assembly which was in Jerusalem in that day. They were all scattered abroad throughout the regions of Judea and Samaria, except for the apostles. 2 Devout men buried Stephen and lamented greatly over him. 3 But Saul ravaged the assembly, entering into every house and dragged both men and women off to prison. 4 Therefore those who were scattered abroad went around preaching the word. 5 Philip went down to the city of Samaria and proclaimed to them the Christ. 6 The multitudes listened with one accord to the things that were spoken by Philip when they heard and saw the signs which he did. 7 For unclean spirits came out of many of those who had them. They came out, crying with a loud voice. Many who had been paralyzed and lame were healed. 8 There was great joy in that city.

9 But there was a certain man, Simon by name, who used to practice sorcery in the city and amazed the people of Samaria, making himself out to be some great one, 10 to whom they all listened, from the least to the greatest, saying, "This man is that great power of God." 11 They listened to him because for a long time he had amazed them with his sorceries. 12 But when they believed Philip preaching good news concerning God’s Kingdom and the name of Jesus Christ, they were baptized, both men and women. 13 Simon himself also believed. Being baptized, he continued with Philip. Seeing signs and great miracles occurring, he was amazed.

14 Now when the apostles who were at Jerusalem heard that Samaria had received the word of God, they sent Peter and John to them, 15 who, when they had come down, prayed for them, that they might receive the Holy Spirit; 16 for as yet he had fallen on none of them. They had only been baptized in the name of Christ Jesus. 17 Then they laid their hands on them, and they received the Holy Spirit. 18 Now when Simon saw that the Holy Spirit was given through the laying on of the apostles’ hands, he offered them money, 19 saying, "Give me also this power, that whomever I lay my hands on may receive the Holy Spirit." 20 But Peter said to him, "May your silver perish with you, because you thought you could obtain the gift of God with money! 21 You have neither part nor lot in this matter, for your heart isn’t right before God. 22 Repent therefore of this, your wickedness, and ask God if perhaps the thought of your heart may be forgiven you. 23 For I see that you are in the poison of bitterness and in the bondage of iniquity."

24 Simon answered, "Pray for me to the Lord, that none of the things which you have spoken happen to me."

25 They therefore, when they had testified and spoken the word of the Lord, returned to Jerusalem, and preached the Good News to many villages of the Samaritans.

26 Then an angel of the Lord spoke to Philip, saying, "Arise, and go toward the south to the way that goes down from Jerusalem to Gaza. This is a desert."

27 He arose and went; and behold, there was a man of Ethiopia, a eunuch of great authority under Candace, queen of the Ethiopians, who was over all her treasure, who had come to Jerusalem to worship. 28 He was returning and sitting in his chariot, and was reading the prophet Isaiah.

29 The Spirit said to Philip, "Go near, and join yourself to this chariot."

30 Philip ran to him, and heard him reading Isaiah the prophet, and said, "Do you understand what you are reading?"

31 He said, "How can I, unless someone explains it to me?" He begged Philip to come up and sit with him. 32 Now the passage of the Scripture which he was reading was this,

"He was led as a sheep to the slaughter.

As a lamb before his shearer is silent,

so he doesn’t open his mouth.

33 In his humiliation, his judgment was taken away.

Who will declare His generation?

For his life is taken from the earth."

34 The eunuch answered Philip, "Who is the prophet talking about? About himself, or about someone else?"

35 Philip opened his mouth, and beginning from this Scripture, preached to him about Jesus. 36 As they went on the way, they came to some water; and the eunuch said, "Behold, here is water. What is keeping me from being baptized?"

37 38 He commanded the chariot to stand still, and they both went down into the water, both Philip and the eunuch, and he baptized him.

39 When they came up out of the water, the Spirit of the Lord caught Philip away, and the eunuch didn’t see him any more, for he went on his way rejoicing. 40 But Philip was found at Azotus. Passing through, he preached the Good News to all the cities until he came to Caesarea.

1 Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s'a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s'au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei.

2 Nişte oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ştefan, şi l-au jălit cu mare tînguire.

3 Saul de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei, şi -i arunca în temniţă.

4 Ceice se împrăştiaseră, mergeau din loc în loc, şi propovăduiau Cuvîntul.

5 Filip s'a coborît în cetatea Samariei, şi le -a propovăduit pe Hristos.

6 Noroadele luau aminte cu un gînd la cele spuse de Filip, cînd au auzit şi au văzut semnele, pe cari le făcea.

7 Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate, şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi.

8 Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.

9 În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei.

10 Toţi, dela mic pînă la mare, îl ascultau cu luare aminte, şi ziceau: ,,Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte ,mare`.

11 Îl ascultau cu luare aminte, pentrucă multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.

12 Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atît bărbaţi cît şi femei.

13 Chiar Simon a crezut; şi dupăce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip, şi privea cu uimire minunile şi semnele mari cari se făceau.

14 Apostolii, cari erau în Ierusalim, cînd au auzit că Samaria a primit Cuvîntul lui Dumnezeu, au trimes la ei pe Petru şi pe Ioan.

15 Aceştia au venit la Samariteni, şi s'au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfînt.

16 Căci nu Se pogorîse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.

17 Atunci Petru şi Ioan au pus mînile peste ei, şi aceia au primit Duhul Sfînt.

18 Cînd a văzut Simon că Duhul Sfînt era dat prin punerea mînilor apostolilor, le -a dat bani,

19 şi a zis: ,,Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentruca peste oricine-mi voi pune mînile, să primească Duhul Sfînt.``

20 Dar Petru i -a zis: ,,Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s'ar putea căpăta cu bani!

21 Tu n'ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.

22 Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gîndul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă;

23 căci văd că eşti plin de fiere amară, şi în lanţurile fărădelegii.``

24 Simon a răspuns: ,,Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întîmple nimic din ce aţi zis.``

25 După ce au mărturisit despre Cuvîntul Domnului, şi după ce l-au propovăduit, Petru şi Ioan s'au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale Samaritenilor.

26 Un înger al Domnului a vorbit lui Filip, şi i -a zis: ,,Scoală-te, şi du-te spre miazăzi, pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza, şi care este pustiu.``

27 Filip s'a sculat şi a plecat. Şi iată că un Etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a Etiopienilor, şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine,

28 se întorcea de acolo, şi şedea în carul lui, şi citea pe proorocul Isaia.

29 Duhul a zis lui Filip: ,,Du-te, şi ajunge carul acesta!``

30 Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i -a zis: ,,Înţelegi tu ce citeşti?``

31 Famenul a răspuns: ,,Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?`` Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el.

32 Locul din Scriptură, pe care -l citea, era acesta: ,,El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce -l tunde, aşa nu Şi -a deschis gura;

33 în smerenia Lui, judecata I -a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I -a fost luată de pe pămînt.``

34 Famenul a zis lui Filip: ,,Rogu-te, despre cine vorbeşte proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?``

35 Atunci Filip a luat cuvîntul, a început dela Scriptura aceasta, şi i -a propovăduit pe Isus.

36 Pe cînd îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: ,,Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?``

37 Filip a zis: ,,Dacă crezi din toată inima, se poate.`` Famenul a răspuns: ,,Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.``

38 A poruncit să stea carul, s'au pogorît amîndoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.

39 Cînd au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l -a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie,

40 Filip se afla la Azot, de unde s'a dus pînă la Cezarea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.