1 When Isaac was old, and his eyes were dim, so that he could not see, he called Esau his elder son, and said to him, "My son?"

He said to him, "Here I am."

2 He said, "See now, I am old. I don’t know the day of my death. 3 Now therefore, please take your weapons, your quiver and your bow, and go out to the field, and get me venison. 4 Make me savory food, such as I love, and bring it to me, that I may eat, and that my soul may bless you before I die."

5 Rebekah heard when Isaac spoke to Esau his son. Esau went to the field to hunt for venison, and to bring it. 6 Rebekah spoke to Jacob her son, saying, "Behold, I heard your father speak to Esau your brother, saying, 7 ‘Bring me venison, and make me savory food, that I may eat, and bless you before Yahweh before my death.’ 8 Now therefore, my son, obey my voice according to that which I command you. 9 Go now to the flock and get me two good young goats from there. I will make them savory food for your father, such as he loves. 10 You shall bring it to your father, that he may eat, so that he may bless you before his death."

11 Jacob said to Rebekah his mother, "Behold, Esau my brother is a hairy man, and I am a smooth man. 12 What if my father touches me? I will seem to him as a deceiver, and I would bring a curse on myself, and not a blessing."

13 His mother said to him, "Let your curse be on me, my son. Only obey my voice, and go get them for me."

14 He went, and got them, and brought them to his mother. His mother made savory food, such as his father loved. 15 Rebekah took the good clothes of Esau, her elder son, which were with her in the house, and put them on Jacob, her younger son. 16 She put the skins of the young goats on his hands, and on the smooth of his neck. 17 She gave the savory food and the bread, which she had prepared, into the hand of her son Jacob.

18 He came to his father, and said, "My father?"

He said, "Here I am. Who are you, my son?"

19 Jacob said to his father, "I am Esau your firstborn. I have done what you asked me to do. Please arise, sit and eat of my venison, that your soul may bless me."

20 Isaac said to his son, "How is it that you have found it so quickly, my son?"

He said, "Because Yahweh your God gave me success."

21 Isaac said to Jacob, "Please come near, that I may feel you, my son, whether you are really my son Esau or not."

22 Jacob went near to Isaac his father. He felt him, and said, "The voice is Jacob’s voice, but the hands are the hands of Esau." 23 He didn’t recognize him, because his hands were hairy, like his brother Esau’s hands. So he blessed him. 24 He said, "Are you really my son Esau?"

He said, "I am."

25 He said, "Bring it near to me, and I will eat of my son’s venison, that my soul may bless you."

He brought it near to him, and he ate. He brought him wine, and he drank. 26 His father Isaac said to him, "Come near now, and kiss me, my son." 27 He came near, and kissed him. He smelled the smell of his clothing, and blessed him, and said,

"Behold, the smell of my son

is as the smell of a field which Yahweh has blessed.

28 God give you of the dew of the sky,

of the fatness of the earth,

and plenty of grain and new wine.

29 Let peoples serve you,

and nations bow down to you.

Be lord over your brothers.

Let your mother’s sons bow down to you.

Cursed be everyone who curses you.

Blessed be everyone who blesses you."

30 As soon as Isaac had finished blessing Jacob, and Jacob had just gone out from the presence of Isaac his father, Esau his brother came in from his hunting. 31 He also made savory food, and brought it to his father. He said to his father, "Let my father arise, and eat of his son’s venison, that your soul may bless me."

32 Isaac his father said to him, "Who are you?"

He said, "I am your son, your firstborn, Esau."

33 Isaac trembled violently, and said, "Who, then, is he who has taken venison, and brought it to me, and I have eaten of all before you came, and have blessed him? Yes, he will be blessed."

34 When Esau heard the words of his father, he cried with an exceedingly great and bitter cry, and said to his father, "Bless me, even me also, my father."

35 He said, "Your brother came with deceit, and has taken away your blessing."

36 He said, "Isn’t he rightly named Jacob? For he has supplanted me these two times. He took away my birthright. See, now he has taken away my blessing." He said, "Haven’t you reserved a blessing for me?"

37 Isaac answered Esau, "Behold, I have made him your lord, and all his brothers I have given to him for servants. I have sustained him with grain and new wine. What then will I do for you, my son?"

38 Esau said to his father, "Do you have just one blessing, my father? Bless me, even me also, my father." Esau lifted up his voice, and wept.

39 Isaac his father answered him,

"Behold, your dwelling will be of the fatness of the earth,

and of the dew of the sky from above.

40 You will live by your sword, and you will serve your brother.

It will happen, when you will break loose,

that you will shake his yoke from off your neck."

41 Esau hated Jacob because of the blessing with which his father blessed him. Esau said in his heart, "The days of mourning for my father are at hand. Then I will kill my brother Jacob."

42 The words of Esau, her elder son, were told to Rebekah. She sent and called Jacob, her younger son, and said to him, "Behold, your brother Esau comforts himself about you by planning to kill you. 43 Now therefore, my son, obey my voice. Arise, flee to Laban, my brother, in Haran. 44 Stay with him a few days, until your brother’s fury turns away— 45 until your brother’s anger turns away from you, and he forgets what you have done to him. Then I will send, and get you from there. Why should I be bereaved of you both in one day?"

46 Rebekah said to Isaac, "I am weary of my life because of the daughters of Heth. If Jacob takes a wife of the daughters of Heth, such as these, of the daughters of the land, what good will my life do me?"

1 Isaac îmbătrînise, şi ochii îi slăbiseră, aşa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, şi i -a zis: ,,Fiule!`` ,,Iată-mă,`` i -a răspuns el.

2 Isaac a zis: ,,Iacă am îmbătrînit, şi nu ştiu ziua morţii mele.

3 Acum dar, te rog, ia-ţi armele, tolba şi arcul, du-te la cîmp, şi adu-mi vînat.

4 Fă-mi o mîncare, cum îmi place mie, şi adu-mi s'o mănînc, ca să te binecuvinteze sufletul meu înainte de a muri.``

5 Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Şi Esau s'a dus la cîmp, ca să prindă vînatul şi să -l aducă.

6 Apoi Rebeca a zis fiului său Iacov: ,,Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau:

7 ,,Adu-mi vînat, şi fă-mi o mîncare ca să mănînc; şi te voi binecuvînta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.``

8 Acum, fiule, ascultă sfatul meu, şi fă ce îţi poruncesc.

9 Du-te de ia-mi din turmă doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mîncare gustoasă cum îi place;

10 tu ai s'o duci tatălui tău s'o mănînce, ca să te binecuvinteze înainte de moartea lui.``

11 Iacov a răspuns mamei sale: ,,Iată, fratele meu Esau este păros, iar eu n'am păr deloc.

12 Poate că tatăl meu mă va pipăi, şi voi trece drept mincinos înaintea lui, şi, în loc de binecuvîntare, voi face să vină peste mine blestemul.``

13 Mamă-sa i -a zis: ,,Blestemul acesta, fiule, să cadă peste mine! Ascultă numai sfatul meu, şi du-te de adu-mi -i.``

14 Iacov s'a dus de i -a luat, şi i -a adus mamei sale, care a făcut o mîncare, cum îi plăcea tatălui său.

15 În urmă, Rebeca a luat hainele cele bune ale lui Esau, fiul ei cel mai mare, cari se găseau acasă, şi le -a pus pe Iacov, fiul ei cel mai tînăr.

16 I -a acoperit cu pielea iezilor mînile şi gîtul, care era fără păr.

17 Şi a dat în mîna fiului său Iacov mîncarea gustoasă şi pînea, pe cari le pregătise.

18 El a venit la tatăl său, şi a zis: ,,Tată!`` ,,Iată-mă``, a zis Isaac. ,,Cine eşti tu, fiule?``

19 Iacov a răspuns tatălui său: ,,Eu sînt Esau, fiul tău cel mai mare; am făcut ce mi-ai spus. Scoală-te, rogu-te, şezi de mănîncă din vînatul meu, pentru ca să mă binecuvinteze sufletul tău!``

20 Isaac a zis fiului său: ,,Cum, l-ai şi găsit, fiule?`` Şi Iacov a răspuns: ,,Domnul, Dumnezeul tău, mi l -a scos înainte.``

21 Isaac a zis lui Iacov: ,,Apropie-te dar, să te pipăi, fiule, ca să ştiu dacă eşti cu adevărat fiul meu Esau, sau nu.``

22 Iacov s'a apropiat de tatăl său Isaac, care l -a pipăit, şi a zis: ,,Glasul este glasul lui Iacov, dar mînile sînt mînile lui Esau.``

23 Nu l -a cunoscut, pentrucă mînile îi erau păroase, ca mînile fratelui său Esau; şi l -a binecuvîntat.

24 Isaac a zis: ,,Tu eşti deci fiul meu Esau?`` Şi Iacov a răspuns: ,,Eu sînt.``

25 Isaac a zis: ,,Adu-mi să mănînc din vînatul fiului meu, ca sufletul meu să te binecuvinteze.`` Iacov i -a adus, şi el a mîncat; i -a adus şi vin, şi a băut.

26 Atunci tatăl său Isaac i -a zis: ,,Apropie-te dar, şi sărută-mă, fiule.``

27 Iacov s'a apropiat, şi l -a sărutat. Isaac a simţit mirosul hainelor lui; apoi l -a binecuvîntat, şi a zis: ,,Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul unui cîmp, pe care l -a binecuvîntat Domnul.

28 Să-ţi dea Dumnezeu rouă din cer, Şi grăsimea pămîntului, Grîu şi vin din belşug!

29 Să-ţi fie supuse noroade, Şi neamuri să se închine înaintea ta! Să fii stăpînul fraţilor tăi, Şi fiii mamei tale să se închine înaintea ta! Blestemat să fie oricine te va blestema, Şi binecuvîntat să fie oricine te va binecuvînta.``

30 Isaac sfîrşise de binecuvîntat pe Iacov, şi abea plecase Iacov dela tatăl său Isaac, cînd fratele său Esau s'a întors dela vînătoare.

31 A făcut şi el o mîncare gustoasă, pe care a adus -o tatălui său. Şi a zis tatălui său: ,,Tată, scoală-te şi mănîncă din vînatul fiului tău, pentruca să mă binecuvinteze sufletul tău!``

32 Tatăl său Isaac i -a zis: ,,Cine eşti tu?`` Şi el a răspuns: ,,Eu sînt fiul tău cel mai mare, Esau.``

33 Isaac s'a spăimîntat foarte tare, şi a zis: ,,Cine este atunci cel ce a prins vînat, şi mi l -a adus? Eu am mîncat din toate, înainte de a veni tu, şi l-am binecuvîntat. Deaceea va rămînea binecuvîntat.

34 Cînd a auzit Esau cuvintele tatălui său, a scos mari ţipete, pline de amărăciune, şi a zis tatălui său: ,,Binecuvintează-mă şi pe mine, tată!``

35 Isaac a zis: ,,Fratele tău a venit cu vicleşug, şi ţi -a luat binecuvîntarea.``

36 Esau a zis: ,,Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov; căci m'a înşelat de două ori. Mi -a luat dreptul de întîi născut, şi iată -l acum că a venit de mi -a luat şi binecuvîntarea!`` Şi a zis: ,,N-ai păstrat nici o binecuvîntare pentru mine?``

37 Isaac a răspuns, şi a zis lui Esau: ,,Iată, l-am făcut stăpîn peste tine, şi i-am dat ca slujitori pe toţi fraţii lui, l-am înzestrat cu grîu şi vin din belşug: ce mai pot face oare pentru tine, fiule?``

38 Esau a zis tatălui său: ,,N'ai decît această singură binecuvîntare, tată? Binecuvintează-mă şi pe mine, tată!`` Şi Esau a ridicat glasul şi a plîns.

39 Tatăl său Isaac a răspuns, şi i -a zis: ,,Iată! Locuinţa ta va fi lipsită de grăsimea pămîntului Şi de roua cerului, de sus.

40 Vei trăi din sabia ta, Şi vei sluji fratelui tău; Dar cînd te vei răscula, Vei scutura jugul lui de pe gîtul tău!``

41 Esau a prins ură pe Iacov, din pricina binecuvîntării, cu care -l binecuvîntase tatăl său. Şi Esau zicea în inima sa: ,,Zilele de bocet pentru tatăl meu sînt aproape, şi apoi am să ucid pe fratele meu Iacov.``

42 Şi au spus Rebecii cuvintele lui Esau, fiul ei cel mai mare. Ea a trimes atunci de a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai tînăr, şi i -a zis: ,,Iată, fratele tău Esau vrea să se răsbune pe tine, omorîndu-te.

43 Acum, fiule, ascultă sfatul meu: scoală-te, fugi la fratele meu Laban în Haran;

44 şi rămîi la el cîtăva vreme, pînă se va potoli mînia fratelui tău,

45 pînă va trece dela tine urgia fratelui tău, şi va uita ce i-ai făcut. Atunci voi trimete să te cheme. Pentru ce să fiu lipsită de voi amîndoi într'o zi?``

46 Rebeca a zis lui Isaac: ,,M'am scîrbit de viaţă, din pricina fetelor lui Het. Dacă Iacov va lua o asemenea nevastă, dintre fetele lui Het, dintre fetele ţării acesteia, la ce-mi mai este bună viaţa?``