1 For the law, having a shadow of the good to come, not the very image of the things, can never with the same sacrifices year by year, which they offer continually, make perfect those who draw near. 2 Or else wouldn’t they have ceased to be offered, because the worshipers, having been once cleansed, would have had no more consciousness of sins? 3 But in those sacrifices there is a yearly reminder of sins. 4 For it is impossible that the blood of bulls and goats should take away sins. 5 Therefore when he comes into the world, he says,

"You didn’t desire sacrifice and offering,

but you prepared a body for me.

6 You had no pleasure in whole burnt offerings and sacrifices for sin.

7 Then I said, ‘Behold, I have come (in the scroll of the book it is written of me)

to do your will, O God.’"

8 Previously saying, "Sacrifices and offerings and whole burnt offerings and sacrifices for sin you didn’t desire, neither had pleasure in them" (those which are offered according to the law), 9 then he has said, "Behold, I have come to do your will." He takes away the first, that he may establish the second, 10 by which will we have been sanctified through the offering of the body of Jesus Christ once for all.

11 Every priest indeed stands day by day serving and offering often the same sacrifices, which can never take away sins, 12 but he, when he had offered one sacrifice for sins forever, sat down on the right hand of God, 13 from that time waiting until his enemies are made the footstool of his feet. 14 For by one offering he has perfected forever those who are being sanctified. 15 The Holy Spirit also testifies to us, for after saying,

16 "This is the covenant that I will make with them

after those days," says the Lord,

"I will put my laws on their heart,

I will also write them on their mind;"

then he says,

17 "I will remember their sins and their iniquities no more."

18 Now where remission of these is, there is no more offering for sin.

19 Having therefore, brothers, boldness to enter into the holy place by the blood of Jesus, 20 by the way which he dedicated for us, a new and living way, through the veil, that is to say, his flesh, 21 and having a great priest over God’s house, 22 let’s draw near with a true heart in fullness of faith, having our hearts sprinkled from an evil conscience and having our body washed with pure water, 23 let’s hold fast the confession of our hope without wavering; for he who promised is faithful.

24 Let’s consider how to provoke one another to love and good works, 25 not forsaking our own assembling together, as the custom of some is, but exhorting one another, and so much the more as you see the Day approaching.

26 For if we sin willfully after we have received the knowledge of the truth, there remains no more a sacrifice for sins, 27 but a certain fearful expectation of judgment, and a fierceness of fire which will devour the adversaries. 28 A man who disregards Moses’ law dies without compassion on the word of two or three witnesses. 29 How much worse punishment do you think he will be judged worthy of who has trodden under foot the Son of God, and has counted the blood of the covenant with which he was sanctified an unholy thing, and has insulted the Spirit of grace? 30 For we know him who said, "Vengeance belongs to me. I will repay," says the Lord. Again, "The Lord will judge his people." 31 It is a fearful thing to fall into the hands of the living God.

32 But remember the former days, in which, after you were enlightened, you endured a great struggle with sufferings: 33 partly, being exposed to both reproaches and oppressions, and partly, becoming partakers with those who were treated so. 34 For you both had compassion on me in my chains and joyfully accepted the plundering of your possessions, knowing that you have for yourselves a better possession and an enduring one in the heavens. 35 Therefore don’t throw away your boldness, which has a great reward. 36 For you need endurance so that, having done the will of God, you may receive the promise.

37 "In a very little while,

he who comes will come and will not wait.

38 But the righteous one will live by faith.

If he shrinks back, my soul has no pleasure in him."

39 But we are not of those who shrink back to destruction, but of those who have faith to the saving of the soul.

1 În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, cari se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvîrşiţi pe cei ce se apropie.

2 Altfel, n'ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curăţiţi odată, n'ar mai fi trebuit să mai aibă cunoştinţă de păcate?

3 Dar aducerea aminte a păcatelor este înoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe;

4 căci este cu neputinţă ca sîngele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele.

5 De aceea, cînd intră în lume, El zice: ,,Tu n'ai voit nici jertfă, nici prinos; ci Mi-ai pregătit un trup;

6 n'ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat.

7 Atunci am zis: ,,Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!``

8 După ce a zis întîi: ,,Tu n'ai voit şi n'ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat``, (lucruri aduse toate după Lege),

9 apoi zice: ,,Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule.`` El desfiinţează astfel pe cele dintîi, ca să pună în loc pe a doua.

10 Prin această ,,voie`` am fost sfinţiţi noi, şi anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna.

11 Şi, pe cînd orice preot face slujba în fiecare zi, şi aduce de multe ori aceleaşi jertfe, cari niciodată nu pot şterge păcatele,

12 El, dimpotrivă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S'a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu,

13 şi aşteaptă de acum ca vrăjmaşii Lui să -I fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui.

14 Căci printr'o singură jertfă El a făcut desăvîrşiţi pentru totdeauna pe cei ce sînt sfinţiţi.

15 Lucrul acesta ni -l adevereşte şi Duhul sfînt. Căci, după ce a zis:

16 ,,Iată legămîntul pe care -l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scrie în mintea lor``,

17 adaugă: ,,Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.``

18 Dar acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat.

19 Astfel dar, fraţilor, fiindcă prin sîngele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul prea sfînt,

20 pe calea cea nouă şi vie, pe care ne -a deschis -o El, prin perdeaua din lăuntru, adică trupul Său: -

21 şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu,

22 să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată.

23 Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.

24 Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.

25 Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie.

26 Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate,

27 ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiţi.

28 Cine a călcat Legea lui Moise, este omorît fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori.

29 Cu cît mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pîngări sîngele legămîntului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului?

30 Căci ştim cine este Cel ce a zis: ,,A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!`` Şi în altă parte: ,,Domnul va judeca pe poporul Său.``

31 Grozav lucru este să cazi în mînile Dumnezeului celui viu!

32 Aduceţi-vă aminte de zilele dela început, cînd, după ce aţi fost luminaţi, aţi dus o mare luptă de suferinţe:

33 pe de o parte, eraţi puşi ca privelişte în mijlocul ocărilor şi necazurilor, şi pe de alta, v'aţi făcut părtaşi cu aceia cari aveau aceeaş soartă ca voi.

34 În adevăr, aţi avut milă de cei din temniţă şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii cari ştiţi că aveţi în ceruri o avuţie mai bună, care dăinuieşte.

35 Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire!

36 Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v'a fost făgăduit.

37 ,,Încă puţină, foarte puţină vreme``, şi ,,Cel ce vine va veni, şi nu va zăbovi.

38 Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă: dar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.``

39 Noi însă nu sîntem din aceia cari dau înapoi ca să se peardă, ci din aceia cari au credinţă pentru mîntuirea sufletului.