1 Therefore, holy brothers, partakers of a heavenly calling, consider the Apostle and High Priest of our confession: Jesus, 2 who was faithful to him who appointed him, as also Moses was in all his house. 3 For he has been counted worthy of more glory than Moses, because he who built the house has more honor than the house. 4 For every house is built by someone; but he who built all things is God. 5 Moses indeed was faithful in all his house as a servant, for a testimony of those things which were afterward to be spoken, 6 but Christ is faithful as a Son over his house. We are his house, if we hold fast our confidence and the glorying of our hope firm to the end. 7 Therefore, even as the Holy Spirit says,
"Today if you will hear his voice,
8 don’t harden your hearts as in the rebellion,
in the day of the trial in the wilderness,
9 where your fathers tested me and tried me,
and saw my deeds for forty years.
10 Therefore I was displeased with that generation,
and said, ‘They always err in their heart,
but they didn’t know my ways.’
11 As I swore in my wrath,
‘They will not enter into my rest.’"
12 Beware, brothers, lest perhaps there might be in any one of you an evil heart of unbelief, in falling away from the living God; 13 but exhort one another day by day, so long as it is called "today", lest any one of you be hardened by the deceitfulness of sin. 14 For we have become partakers of Christ, if we hold the beginning of our confidence firm to the end, 15 while it is said,
"Today if you will hear his voice,
don’t harden your hearts, as in the rebellion."
16 For who, when they heard, rebelled? Wasn’t it all those who came out of Egypt led by Moses? 17 With whom was he displeased forty years? Wasn’t it with those who sinned, whose bodies fell in the wilderness? 18 To whom did he swear that they wouldn’t enter into his rest, but to those who were disobedient? 19 We see that they weren’t able to enter in because of unbelief.
1 Deaceea, fraţi sfinţi, cari aveţi parte de chemarea cerească, aţintiţi-vă privirile la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus,
2 care a fost credincios Celuice L -a rînduit, cum şi Moise a fost ,,credincios în toată casa lui Dumnezeu.``
3 Căci El a fost găsit vrednic să aibă o slavă cu atît mai mare decît a lui Moise, cu cît celce a zidit o casă are mai multă cinste decît casa însăş. -
4 Orice casă este zidită de cineva, dar Celce a zidit toate lucrurile, este Dumnezeu. -
5 Cît despre Moise, el a fost ,,credincios în toată casa lui Dumnezeu``, ca slugă, ca să mărturisească despre lucrurile, cari aveau să fie vestite mai tîrziu.
6 Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu. Şi casa Lui sîntem noi, dacă păstrăm pînă la sfîrşit încrederea nezguduită şi nădejdea cu care ne lăudăm.
7 Deaceea, cum zice Duhul Sfînt: ,,Astăzi, dacă auziţi glasul Lui,
8 nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie,
9 unde părinţii voştri M'au ispitit, şi M'au pus la încercare, şi au văzut lucrările Mele patruzeci de ani!
10 De aceea M'am desgustat de neamul acesta, şi am zis: ,,Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N'au cunoscut căile Mele!
11 Am jurat dar în mînia Mea că nu vor intra în odihna Mea!``
12 Luaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n'aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu.
13 Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, cîtă vreme se zice: ,,Astăzi,`` pentruca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului.
14 Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos, dacă păstrăm pînă la sfîrşit încrederea nezguduită dela început,
15 cîtă vreme se zice: ,,Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.``
16 Cine au fost, în adevăr, ceice s'au răzvrătit dupăce auziseră? N'au fost oare toţi aceia, cari ieşiseră din Egipt prin Moise?
17 Şi cine au fost aceia de cari S'a desgustat El patruzeci de ani? N'au fost oare ceice păcătuiseră, şi ale căror trupuri moarte au căzut în pustie?
18 Şi cui S'a jurat El că n'au să intre în odihna Lui? Nu S'a jurat oare celorce nu ascultaseră?
19 Vedem dar că n'au putut să intre din pricina necredinţei lor.