1 "Comfort, comfort my people," says your God. 2 "Speak comfortably to Jerusalem, and call out to her that her warfare is accomplished, that her iniquity is pardoned, that she has received of Yahweh’s hand double for all her sins."

3 The voice of one who calls out,

"Prepare the way of Yahweh in the wilderness!

Make a level highway in the desert for our God.

4 Every valley shall be exalted,

and every mountain and hill shall be made low.

The uneven shall be made level,

and the rough places a plain.

5 Yahweh’s glory shall be revealed,

and all flesh shall see it together;

for the mouth of Yahweh has spoken it."

6 The voice of one saying, "Cry out!"

One said, "What shall I cry?"

"All flesh is like grass,

and all its glory is like the flower of the field.

7 The grass withers,

the flower fades,

because Yahweh’s breath blows on it.

Surely the people are like grass.

8 The grass withers,

the flower fades;

but the word of our God stands forever."

9 You who tell good news to Zion, go up on a high mountain.

You who tell good news to Jerusalem, lift up your voice with strength!

Lift it up! Don’t be afraid!

Say to the cities of Judah, "Behold, your God!"

10 Behold, the Lord Yahweh will come as a mighty one,

and his arm will rule for him.

Behold, his reward is with him,

and his recompense before him.

11 He will feed his flock like a shepherd.

He will gather the lambs in his arm,

and carry them in his bosom.

He will gently lead those who have their young.

12 Who has measured the waters in the hollow of his hand,

and marked off the sky with his span,

and calculated the dust of the earth in a measuring basket,

and weighed the mountains in scales,

and the hills in a balance?

13 Who has directed Yahweh’s Spirit,

or has taught him as his counselor?

14 Who did he take counsel with,

and who instructed him,

and taught him in the path of justice,

and taught him knowledge,

and showed him the way of understanding?

15 Behold, the nations are like a drop in a bucket,

and are regarded as a speck of dust on a balance.

Behold, he lifts up the islands like a very little thing.

16 Lebanon is not sufficient to burn,

nor its animals sufficient for a burnt offering.

17 All the nations are like nothing before him.

They are regarded by him as less than nothing, and vanity.

18 To whom then will you liken God?

Or what likeness will you compare to him?

19 A workman has cast an image,

and the goldsmith overlays it with gold,

and casts silver chains for it.

20 He who is too impoverished for such an offering chooses a tree that will not rot.

He seeks a skillful workman to set up a carved image for him that will not be moved.

21 Haven’t you known?

Haven’t you heard?

Haven’t you been told from the beginning?

Haven’t you understood from the foundations of the earth?

22 It is he who sits above the circle of the earth,

and its inhabitants are like grasshoppers;

who stretches out the heavens like a curtain,

and spreads them out like a tent to dwell in,

23 who brings princes to nothing,

who makes the judges of the earth meaningless.

24 They are planted scarcely.

They are sown scarcely.

Their stock has scarcely taken root in the ground.

He merely blows on them, and they wither,

and the whirlwind takes them away as stubble.

25 "To whom then will you liken me?

Who is my equal?" says the Holy One.

26 Lift up your eyes on high,

and see who has created these,

who brings out their army by number.

He calls them all by name.

by the greatness of his might,

and because he is strong in power,

not one is lacking.

27 Why do you say, Jacob,

and speak, Israel,

"My way is hidden from Yahweh,

and the justice due me is disregarded by my God?"

28 Haven’t you known?

Haven’t you heard?

The everlasting God, Yahweh,

the Creator of the ends of the earth, doesn’t faint.

He isn’t weary.

His understanding is unsearchable.

29 He gives power to the weak.

He increases the strength of him who has no might.

30 Even the youths faint and get weary,

and the young men utterly fall;

31 but those who wait for Yahweh will renew their strength.

They will mount up with wings like eagles.

They will run, and not be weary.

They will walk, and not faint.

1 ,,Mîngîiaţi, mîngîiaţi pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru.

2 ,Vorbiţi bine Ierusalimului, şi strigaţi -i că robia lui s'a sfîrşit, că nelegiuirea lui este ispăşită; căci a primit din mîna Domnului de două ori cît toate păcatele lui.

3 Un glas strigă: ,,Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!

4 Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în cîmpii, şi strîmtorile în vîlcele!

5 Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit.

6 Un glas zice: ,Strigă!` -Şi eu am răspuns: ,Ce să strig?` -,Orice făptură este ca iarba, şi toată strălucirea ei ca floarea de pe cîmp.

7 Iarba se usucă, floarea cade, cînd suflă vîntul Domnului peste ea.`` -În adevăr, poporul este ca iarba:

8 iarba se usucă, floarea cade; dar cuvîntul Dumnezeului nostru rămîne în veac.

9 Suie-te pe un munte înalt, ca să vesteşti Sionului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul cu putere, ca să vesteşti Ierusalimului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul, nu te teme, şi spune cetăţilor lui Iuda: ,Iată Dumnezeul vostru!

10 Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere, şi porunceşte cu braţul Lui. Iată că plata este cu El, şi răsplătirile vin înaintea Lui.

11 El Îşi va paşte turma ca un Păstor, va lua mieii în braţe, îi va duce la sînul Lui, şi va călăuzi blînd oile cari alăptează.``

12 ,,Cine a măsurat apele cu mîna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma, şi a strîns ţărîna pămîntului într'o treime de măsură? Cine a cîntărit munţii cu cîntarul, şi dealurile cu cumpăna?

13 Cine a cercetat Duhul Domnului, şi cine L -a luminat cu sfaturile lui?

14 Cu cine S'a sfătuit El, ca să ia învăţătură! Cine L -a învăţat cărarea dreptăţii? Cine L -a învăţat înţelepciunea, şi I -a făcut cunoscut calea priceperii!

15 Iată, neamurile sînt ca o picătură de apă din vadră, sînt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip.

16 Libanul n'ajunge pentru foc, şi dobitoacele lui n'ajung pentru arderea de tot.

17 Toate neamurile sînt ca o nimica înaintea Lui, nu sînt decît nimicnicie şi deşertăciune.

18 Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Îl veţi asemăna?

19 Meşterul toarnă idolul, şi argintarul îl îmbracă cu aur, şi -i toarnă lănţişoare de argint.

20 Iar cine este sărac, alege ca dar un lemn care nu putrezeşte; îşi caută un meşter iscusit, ca să facă un idol, care să nu se clatine.

21 ,,Nu ştiţi? N'aţi auzit? Nu vi s'a făcut cunoscut de la început? Nu v'aţi gîndit niciodată la întemeierea pămîntului?``

22 El şade deasupra cercului pămîntului, şi locuitorii lui sînt ca nişte lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o mahramă supţire, şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască în el.

23 El preface într'o nimica pe voivozi, şi face o nimica din judecătorii pămîntului.

24 De abia sînt sădiţi, deabia sînt sămănaţi, de abia li s'a înrădăcinat tulpina în pămînt: şi El suflă peste ei, de se usucă, şi un vîrtej îi ia ca pe nişte paie.

25 ,,Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?`` zice Cel Sfînt.

26 ,,Ridicaţi-vă ochii în sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte.``

27 ,,Pentruce zici tu, Iacove, pentruce zici tu, Israele: ,Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu?`

28 Nu ştii? N'ai auzit? Dumnezeul cel vecinic, Domnul a făcut marginile pămîntului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.

29 El dă tărie celui obosit, şi măreşte puterea celui ce cade în leşin.

30 Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină;

31 dar ceice se încred în Domnul îşi înoiesc puterea, ei sboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.``