1 "Listen to me, you who follow after righteousness,
you who seek Yahweh.
Look to the rock you were cut from,
and to the quarry you were dug from.
2 Look to Abraham your father,
and to Sarah who bore you;
for when he was but one I called him,
I blessed him,
and made him many.
3 For Yahweh has comforted Zion.
He has comforted all her waste places,
and has made her wilderness like Eden,
and her desert like the garden of Yahweh.
Joy and gladness will be found in them,
thanksgiving, and the voice of melody.
4 "Listen to me, my people;
and hear me, my nation,
for a law will go out from me,
and I will establish my justice for a light to the peoples.
5 My righteousness is near.
My salvation has gone out,
and my arms will judge the peoples.
The islands will wait for me,
and they will trust my arm.
6 Lift up your eyes to the heavens,
and look at the earth beneath;
for the heavens will vanish away like smoke,
and the earth will wear out like a garment.
Its inhabitants will die in the same way,
but my salvation will be forever,
and my righteousness will not be abolished.
7 "Listen to me, you who know righteousness,
the people in whose heart is my law.
Don’t fear the reproach of men,
and don’t be dismayed at their insults.
8 For the moth will eat them up like a garment,
and the worm will eat them like wool;
but my righteousness will be forever,
and my salvation to all generations."
9 Awake, awake, put on strength, arm of Yahweh!
Awake, as in the days of old,
the generations of ancient times.
Isn’t it you who cut Rahab in pieces,
who pierced the monster?
10 Isn’t it you who dried up the sea,
the waters of the great deep;
who made the depths of the sea a way for the redeemed to pass over?
11 Those ransomed by Yahweh will return,
and come with singing to Zion.
Everlasting joy shall be on their heads.
They will obtain gladness and joy.
Sorrow and sighing shall flee away.
12 "I, even I, am he who comforts you.
Who are you, that you are afraid of man who shall die,
and of the son of man who will be made as grass?
13 Have you forgotten Yahweh your Maker,
who stretched out the heavens,
and laid the foundations of the earth?
Do you live in fear continually all day because of the fury of the oppressor,
when he prepares to destroy?
Where is the fury of the oppressor?
14 The captive exile will speedily be freed.
He will not die and go down into the pit.
His bread won’t fail.
15 For I am Yahweh your God, who stirs up the sea
so that its waves roar.
Yahweh of Armies is his name.
16 I have put my words in your mouth
and have covered you in the shadow of my hand,
that I may plant the heavens,
and lay the foundations of the earth,
and tell Zion, ‘You are my people.’"
17 Awake, awake!
Stand up, Jerusalem,
you who have drunk from Yahweh’s hand the cup of his wrath.
You have drunken the bowl of the cup of staggering,
and drained it.
18 There is no one to guide her among all the sons to whom she has given birth;
and there is no one who takes her by the hand among all the sons whom she has brought up.
19 These two things have happened to you—
who will grieve with you?—
desolation and destruction,
and famine and the sword.
How can I comfort you?
20 Your sons have fainted.
They lie at the head of all the streets,
like an antelope in a net.
They are full of Yahweh’s wrath,
the rebuke of your God.
21 Therefore now hear this, you afflicted,
and drunken, but not with wine:
22 Your Lord Yahweh,
your God who pleads the cause of his people, says,
"Behold, I have taken out of your hand the cup of staggering,
even the bowl of the cup of my wrath.
You will not drink it any more.
23 I will put it into the hand of those who afflict you,
who have said to your soul, ‘Bow down, that we may walk over you;’
and you have laid your back as the ground,
like a street to those who walk over."
1 ,,Ascultaţi-Mă, voi, cari umblaţi după neprihănire, cari căutaţi pe Domnul! Priviţi spre stînca din care aţi fost ciopliţi, spre gaura gropii din care aţi fost scoşi.
2 Uitaţi-vă la părintele vostru Avraam, şi spre Sara care v'a născut; căci l-am chemat, cînd era numai el singur, l-am binecuvîntat şi înmulţit.
3 Tot astfel, Domnul are milă de Sion, şi mîngîie toate dărîmăturile lui. El va face pustia lui ca un Rai, şi pămîntul lui uscat ca o grădină a Domnului. Bucuria şi veselia vor fi mijlocul lui, mulţămiri şi cîntări de laudă.
4 Ia aminte spre Mine, dar, poporul Meu, pleacă urechea spre Mine, neamul Meu! Căci din Mine va ieşi Legea, şi voi pune Legea Mea lumină popoarelor.
5 Neprihănirea Mea este aproape, mîntuirea Mea se va arăta, şi braţele Mele vor judeca popoarele, ostroavele vor nădăjdui în Mine, şi se vor încrede în braţul Meu.
6 Ridicaţi ochii spre cer, şi priviţi în jos pe pămînt! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pămîntul se va preface în zdrenţe ca o haină, şi locuitorii lui vor muri ca nişte muşte; dar mîntuirea Mea va dăinui în veci, şi neprihănirea Mea nu va avea sfîrşit.
7 Ascultaţi-Mă, voi cari cunoaşteţi neprihănirea, popor, care ai în inimă Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor, şi nu tremura de ocările lor.
8 Căci îi va mînca molia ca pe o haină, şi -i va roade vermele cum roade lîna; dar neprihănirea Mea va dăinui în veci, şi mîntuirea Mea se va întinde din veac în veac.``
9 Trezeşte-te, trezeşte-te şi îmbracă-te cu putere, braţ al Domnului! Trezeşte-te, ca în zilele de odinioară, şi în veacurile din vechime! Oare n'ai doborît Tu Egiptul, şi ai străpuns balaurul?
10 Nu eşti Tu acela, care ai uscat marea, apele adîncului celui mare, şi ai croit în adîncimile mării, un drum pentru trecerea celor răscumpăraţi?
11 Astfel cei răscumpăraţi de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu cîntări de biruinţă, şi o bucurie vecinică le va încununa capul; îi va apuca veselia şi bucuria, iar durerea şi gemetele vor fugi.
12 Eu, Eu vă mîngîi. Dar cine eşti tu, ca să te temi de omul cel muritor, şi de fiul omului, care trece ca iarba,
13 şi să uiţi pe Domnul, care te -a făcut, care a întins cerurile şi a întemeiat pămîntul? Dece să tremuri necontenit toată ziua, înaintea mîniei asupritorului, cînd umblă să te nimicească? Unde este mînia asupritorului?
14 În curînd cel încovoiat supt fiare va fi deslegat; nu va muri în groapă, şi nu va duce lipsă de pîne.
15 Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care stîrnesc marea şi fac să -i urle valurile, şi al cărui Nume este Domnul oştirilor.
16 Eu pun cuvintele Mele în gura ta, şi te acopăr cu umbra mînii Mele, ca să întind ceruri noi şi să întemeiez un pămînt nou, şi să zic Sionului: ,Tu eşti poporul Meu!`
17 Trezeşte-te, trezeşte-te! Scoală-te, Ierusalime, care ai băut din mîna Domnului potirul mîniei Lui, care ai băut, ai sorbit pînă în fund potirul ameţelii!
18 Căci nu este nici unul, care să -l călăuzească, din toţi copiii pe cari i -a născut, nu este niciunul, care să -l ia de mînă din toţi copiii pe cari i -a crescut.
19 Amîndouă aceste lucruri ţi s'au întîmplat: -dar cine te va plînge? -pustiirea şi dărăpănarea, foametea şi sabia. -,Cum să te mîngîi eu?`
20 Fiii tăi, leşinaţi, zăceau în toate colţurile uliţelor, ca cerbul într'un laţ, plini de mînia Domnului, şi de mustrarea Dumnezeului tău.
21 Deaceea, nenorocitule, beat ce eşti, dar nu de vin, ascultă:
22 ,Aşa vorbeşte Domnul tău, Domnul, Dumnezeul tău, care apără pe poporul Lui: ,Iatăcă îţi iau din mînă potirul ameţelii, potirul mîniei Mele, că să nu mai bei din el!
23 Şi îl voi pune în mîna asupritorilor tăi, cari îţi ziceau: ,Îndoaie-te, ca să trecem peste tine!`` Îţi făceai atunci spinarea ca un pămînt, şi ca o uliţă pentru trecători.