1 Therefore when the Lord knew that the Pharisees had heard that Jesus was making and baptizing more disciples than John 2 (although Jesus himself didn’t baptize, but his disciples), 3 he left Judea and departed into Galilee. 4 He needed to pass through Samaria. 5 So he came to a city of Samaria called Sychar, near the parcel of ground that Jacob gave to his son Joseph. 6 Jacob’s well was there. Jesus therefore, being tired from his journey, sat down by the well. It was about the sixth hour.

7 A woman of Samaria came to draw water. Jesus said to her, "Give me a drink." 8 For his disciples had gone away into the city to buy food.

9 The Samaritan woman therefore said to him, "How is it that you, being a Jew, ask for a drink from me, a Samaritan woman?" (For Jews have no dealings with Samaritans.)

10 Jesus answered her, "If you knew the gift of God, and who it is who says to you, ‘Give me a drink,’ you would have asked him, and he would have given you living water."

11 The woman said to him, "Sir, you have nothing to draw with, and the well is deep. So where do you get that living water? 12 Are you greater than our father Jacob, who gave us the well and drank from it himself, as did his children and his livestock?"

13 Jesus answered her, "Everyone who drinks of this water will thirst again, 14 but whoever drinks of the water that I will give him will never thirst again; but the water that I will give him will become in him a well of water springing up to eternal life."

15 The woman said to him, "Sir, give me this water, so that I don’t get thirsty, neither come all the way here to draw."

16 Jesus said to her, "Go, call your husband, and come here."

17 The woman answered, "I have no husband."

Jesus said to her, "You said well, ‘I have no husband,’ 18 for you have had five husbands; and he whom you now have is not your husband. This you have said truly."

19 The woman said to him, "Sir, I perceive that you are a prophet. 20 Our fathers worshiped in this mountain, and you Jews say that in Jerusalem is the place where people ought to worship."

21 Jesus said to her, "Woman, believe me, the hour is coming when neither in this mountain nor in Jerusalem will you worship the Father. 22 You worship that which you don’t know. We worship that which we know; for salvation is from the Jews. 23 But the hour comes, and now is, when the true worshipers will worship the Father in spirit and truth, for the Father seeks such to be his worshipers. 24 God is spirit, and those who worship him must worship in spirit and truth."

25 The woman said to him, "I know that Messiah is coming, he who is called Christ. When he has come, he will declare to us all things."

26 Jesus said to her, "I am he, the one who speaks to you."

27 Just then, his disciples came. They marveled that he was speaking with a woman; yet no one said, "What are you looking for?" or, "Why do you speak with her?" 28 So the woman left her water pot, went away into the city, and said to the people, 29 "Come, see a man who told me everything that I have done. Can this be the Christ?" 30 They went out of the city, and were coming to him.

31 In the meanwhile, the disciples urged him, saying, "Rabbi, eat."

32 But he said to them, "I have food to eat that you don’t know about."

33 The disciples therefore said to one another, "Has anyone brought him something to eat?"

34 Jesus said to them, "My food is to do the will of him who sent me and to accomplish his work. 35 Don’t you say, ‘There are yet four months until the harvest?’ Behold, I tell you, lift up your eyes and look at the fields, that they are white for harvest already. 36 He who reaps receives wages and gathers fruit to eternal life, that both he who sows and he who reaps may rejoice together. 37 For in this the saying is true, ‘One sows, and another reaps.’ 38 I sent you to reap that for which you haven’t labored. Others have labored, and you have entered into their labor."

39 From that city many of the Samaritans believed in him because of the word of the woman, who testified, "He told me everything that I have done." 40 So when the Samaritans came to him, they begged him to stay with them. He stayed there two days. 41 Many more believed because of his word. 42 They said to the woman, "Now we believe, not because of your speaking; for we have heard for ourselves, and know that this is indeed the Christ, the Savior of the world."

43 After the two days he went out from there and went into Galilee. 44 For Jesus himself testified that a prophet has no honor in his own country. 45 So when he came into Galilee, the Galileans received him, having seen all the things that he did in Jerusalem at the feast, for they also went to the feast. 46 Jesus came therefore again to Cana of Galilee, where he made the water into wine. There was a certain nobleman whose son was sick at Capernaum. 47 When he heard that Jesus had come out of Judea into Galilee, he went to him and begged him that he would come down and heal his son, for he was at the point of death. 48 Jesus therefore said to him, "Unless you see signs and wonders, you will in no way believe."

49 The nobleman said to him, "Sir, come down before my child dies."

50 Jesus said to him, "Go your way. Your son lives." The man believed the word that Jesus spoke to him, and he went his way. 51 As he was going down, his servants met him and reported, saying "Your child lives!" 52 So he inquired of them the hour when he began to get better. They said therefore to him, "Yesterday at the seventh hour, the fever left him." 53 So the father knew that it was at that hour in which Jesus said to him, "Your son lives." He believed, as did his whole house. 54 This is again the second sign that Jesus did, having come out of Judea into Galilee.

1 Domnul a aflat că Fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decît Ioan.

2 Însă Isus nu boteza El însuş, ci ucenicii Lui.

3 Atunci a părăsit Iudea, şi S'a întors în Galilea.

4 Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria,

5 a ajuns lîngă o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul, pe care -l dăduse Iacov fiului său Iosif.

6 Acolo se afla fîntîna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, şedea lîngă fîntînă. Era cam pe la ceasul al şaselea.

7 A venit o femeie din Samaria să scoată apă. ,,Dă-Mi să beau``, i -a zis Isus.

8 Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de ale mîncării.

9 Femeia Samariteancă I -a zis: ,,Cum Tu, Iudeu, ceri să bei dela mine, femeie Samariteancă?`` -Iudeii, în adevăr, n'au legături cu Samaritenii.

10 -Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu, şi Cine este Cel ce-ţi zice: ,Dă-Mi să beau!` tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.``

11 ,,Doamne``, I -a zis femeia, ,,n'ai cu ce să scoţi apă, şi fîntîna aste adîncă; de unde ai putea să ai dar această apă vie?

12 Eşti Tu oare mai mare decît părintele nostru Iacov, care ne -a dat fîntîna aceasta, şi a băut din ea el însuş şi feciorii lui şi vitele lui?``

13 Isus i -a răspuns: ,,Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăş sete.

14 Dar oricui va bea din apa, pe care i -o voi da Eu, în veac nu -i va fi sete; ba încă apa, pe care i -o voi da Eu, se va preface în el într'un izvor de apă, care va ţîşni în viaţa vecinică.``

15 ,,Doamne``, I -a zis femeia, ,,dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete, şi să nu mai vin pînă aici să scot.``

16 ,,Du-te``, i -a zis Isus, ,,de cheamă pe bărbatul tău, şi vino aici``.

17 Femeia I -a răspuns: ,,N'am bărbat.`` Isus i -a zis: ,,Bine ai zis că n'ai bărbat.

18 Pentrucă cinci bărbaţi ai avut; şi acela, pe care -l ai acum, nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul.``

19 ,,Doamne``, I -a zis femeia, ,,văd că eşti prooroc.

20 Părinţii noştri s'au închinat pe muntele acesta; şi voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.``

21 ,,Femeie``, i -a zis Isus, ,,crede-Mă că vine ceasul cînd nu vă veţi închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.

22 Voi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci Mîntuirea vine dela Iudei.

23 Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, cînd închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.

24 Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.``

25 ,,Ştiu``, i -a zis femeia, ,,că are să vină Mesia, (căruia I se zise Hristos); cînd va veni El, are să ne spună toate lucrurile.``

26 Isus i -a zis: ,,Eu, cel care vorbesc cu tine, sînt Acela.``

27 Atunci au venit ucenicii Lui, şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuş nici unul nu I -a zis: ,,Ce căuţi?`` sau: ,,Despre ce vorbeşti cu ea?``

28 Atunci femeia şi -a lăsat găleata, s'a dus în cetate, şi a zis oamenilor:

29 ,,Veniţi de vedeţi un om, care mi -a spus tot ce am făcut; nu cumva este acesta Hristosul?``

30 Ei au ieşit din cetate, şi veneau spre El.

31 În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănînce, şi ziceau: ,,Învăţătorule, mănîncă!``

32 Dar El le -a zis: ,,Eu am de mîncat o mîncare, pe care voi n'o cunoaşteţi.``

33 Ucenicii au început să-şi zică deci unii altora: ,,Nu cumva I -a adus cineva să mănînce?``

34 Isus le -a zis: ,,Mîncarea Mea este să fac voia Celui ce M'a trimes, şi să împlinesc lucrarea Lui.

35 Nu ziceţi voi că mai sînt patru luni pînă la seceriş? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii, şi priviţi holdele, cari sînt albe acum, gata pentru seceriş.

36 Cine seceră, primeşte o plată, şi strînge roadă pentru viaţa vecinică; pentruca şi cel ce samănă şi celce seceră să se bucure în acelaş timp.

37 Căci în această privinţă, este adevărată zicerea: ,Unul samănă, iar altul seceră`.

38 Eu v'am trimes să seceraţi acolo unde nu voi v'aţi ostenit; alţii s'au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.``

39 Mulţi Samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina mărturiei femeii, care zicea: ,,Mi -a spus tot ce am făcut.``

40 Cînd au venit Samaritenii la El, L-au rugat să rămînă la ei. Şi El a rămas acolo două zile.

41 Mult mai mulţi au crezut în El din pricina cuvintelor Lui.

42 Şi ziceau femeii: ,,Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înşine, şi ştim că acesta este în adevăr Hristosul, Mîntuitorul lumii.``

43 După aceste două zile, Isus a plecat de acolo, ca să se ducă în Galilea.

44 Căci El însuş spusese că un prooroc nu este preţuit în patria sa.

45 Cînd a ajuns în Galilea, a fost primit bine de Galileeni, cari văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră şi ei la praznic.

46 Isus S'a întors deci în Cana din Galilea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaş împărătesc, al cărui fiu era bolnav.

47 Slujbaşul acesta a aflat că Isus venise din Iudea în Galilea, s'a dus la El, şi L -a rugat să vină şi să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte.

48 Isus i -a zis: ,,Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu niciun chip nu credeţi!``

49 Slujbaşul împărătesc I -a zis: ,,Doamne, vino pînă nu moare micuţul meu.``

50 ,,Du-te``, i -a zis Isus, ,,fiul tău trăieşte.`` Şi omul acela a crezut cuvintele pe cari i le spusese Isus, şi a pornit la drum.

51 Pe cînd se pogora el, l-au întîmpinat robii lui, şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte.

52 El i -a întrebat de ceasul în care a început să -i fie mai bine. Şi ei i-au zis: ,,Ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.``

53 Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: ,,Fiul tău trăieşte``. Şi a crezut el şi toată casa lui.

54 Acesta este iarăş al doilea semn, făcut de Isus, după ce S'a întors din Iudea în Galilea.