1 "Yes, at this my heart trembles,
and is moved out of its place.
2 Hear, oh, hear the noise of his voice,
the sound that goes out of his mouth.
3 He sends it out under the whole sky,
and his lightning to the ends of the earth.
4 After it a voice roars.
He thunders with the voice of his majesty.
He doesn’t hold back anything when his voice is heard.
5 God thunders marvelously with his voice.
He does great things, which we can’t comprehend.
6 For he says to the snow, ‘Fall on the earth,’
likewise to the shower of rain,
and to the showers of his mighty rain.
7 He seals up the hand of every man,
that all men whom he has made may know it.
8 Then the animals take cover,
and remain in their dens.
9 Out of its room comes the storm,
and cold out of the north.
10 By the breath of God, ice is given,
and the width of the waters is frozen.
11 Yes, he loads the thick cloud with moisture.
He spreads abroad the cloud of his lightning.
12 It is turned around by his guidance,
that they may do whatever he commands them
on the surface of the habitable world,
13 whether it is for correction, or for his land,
or for loving kindness, that he causes it to come.
14 "Listen to this, Job.
Stand still, and consider the wondrous works of God.
15 Do you know how God controls them,
and causes the lightning of his cloud to shine?
16 Do you know the workings of the clouds,
the wondrous works of him who is perfect in knowledge?
17 You whose clothing is warm
when the earth is still by reason of the south wind?
18 Can you, with him, spread out the sky,
which is strong as a cast metal mirror?
19 Teach us what we will tell him,
for we can’t make our case by reason of darkness.
20 Will it be told him that I would speak?
Or should a man wish that he were swallowed up?
21 Now men don’t see the light which is bright in the skies,
but the wind passes, and clears them.
22 Out of the north comes golden splendor.
With God is awesome majesty.
23 We can’t reach the Almighty.
He is exalted in power.
In justice and great righteousness, he will not oppress.
24 Therefore men revere him.
He doesn’t regard any who are wise of heart."
1 La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot, şi sare din locul ei.
2 Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
3 Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează pînă la marginile pămîntului.
4 Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
5 Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe cari noi nu le înţelegem.
6 El zice zăpezii: ,Cazi pe pămînt!` Zice acelaş lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.
7 Pecetluieşte mîna tuturor oamenilor, pentruca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.
8 Fiara sălbatică se trage într'o peşteră, şi se culcă în vizuina ei.
9 Vijelia vine dela miazăzi, şi frigul, din vînturile dela miazănoapte.
10 Dumnezeu, prin suflarea Lui, face ghiaţa, şi micşorează locul apelor mari.
11 Încarcă norii cu aburi, şi -i risipeşte schinteietori;
12 mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pămîntului locuit.
13 Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pămîntul, sau ca un semn al dragostei Lui.
14 Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!
15 Ştii cum cîrmuieşte Dumnezeu norii, şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?
16 Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvîrşită?
17 Ştii pentruce ţi se încălzesc veşmintele, cînd se odihneşte pămîntul de vîntul de miazăzi?
18 Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
19 Arată-ne ce trebuie să -I spunem. Căci sîntem prea neştiutori ca să -I putem vorbi.
20 Cine -I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?
21 Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vînt şi -l va curăţi;
22 dela miază-noapte ne vine aurora, şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!
23 Pe Cel Atotputernic nu -L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frînge.
24 De aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.``