1 When he finished praying in a certain place, one of his disciples said to him, "Lord, teach us to pray, just as John also taught his disciples."

2 He said to them, "When you pray, say,

‘Our Father in heaven,

may your name be kept holy.

May your Kingdom come.

May your will be done on earth, as it is in heaven.

3 Give us day by day our daily bread.

4 Forgive us our sins,

for we ourselves also forgive everyone who is indebted to us.

Bring us not into temptation,

but deliver us from the evil one.’"

5 He said to them, "Which of you, if you go to a friend at midnight and tell him, ‘Friend, lend me three loaves of bread, 6 for a friend of mine has come to me from a journey, and I have nothing to set before him,’ 7 and he from within will answer and say, ‘Don’t bother me. The door is now shut, and my children are with me in bed. I can’t get up and give it to you’? 8 I tell you, although he will not rise and give it to him because he is his friend, yet because of his persistence, he will get up and give him as many as he needs.

9 "I tell you, keep asking, and it will be given you. Keep seeking, and you will find. Keep knocking, and it will be opened to you. 10 For everyone who asks receives. He who seeks finds. To him who knocks it will be opened.

11 "Which of you fathers, if your son asks for bread, will give him a stone? Or if he asks for a fish, he won’t give him a snake instead of a fish, will he? 12 Or if he asks for an egg, he won’t give him a scorpion, will he? 13 If you then, being evil, know how to give good gifts to your children, how much more will your heavenly Father give the Holy Spirit to those who ask him?"

14 He was casting out a demon, and it was mute. When the demon had gone out, the mute man spoke; and the multitudes marveled. 15 But some of them said, "He casts out demons by Beelzebul, the prince of the demons." 16 Others, testing him, sought from him a sign from heaven. 17 But he, knowing their thoughts, said to them, "Every kingdom divided against itself is brought to desolation. A house divided against itself falls. 18 If Satan also is divided against himself, how will his kingdom stand? For you say that I cast out demons by Beelzebul. 19 But if I cast out demons by Beelzebul, by whom do your children cast them out? Therefore they will be your judges. 20 But if I by God’s finger cast out demons, then God’s Kingdom has come to you.

21 "When the strong man, fully armed, guards his own dwelling, his goods are safe. 22 But when someone stronger attacks him and overcomes him, he takes from him his whole armor in which he trusted, and divides his plunder.

23 "He who is not with me is against me. He who doesn’t gather with me scatters.

24 The unclean spirit, when he has gone out of the man, passes through dry places, seeking rest; and finding none, he says, ‘I will turn back to my house from which I came out.’ 25 When he returns, he finds it swept and put in order. 26 Then he goes and takes seven other spirits more evil than himself, and they enter in and dwell there. The last state of that man becomes worse than the first."

27 It came to pass, as he said these things, a certain woman out of the multitude lifted up her voice and said to him, "Blessed is the womb that bore you, and the breasts which nursed you!"

28 But he said, "On the contrary, blessed are those who hear the word of God, and keep it."

29 When the multitudes were gathering together to him, he began to say, "This is an evil generation. It seeks after a sign. No sign will be given to it but the sign of Jonah the prophet. 30 For even as Jonah became a sign to the Ninevites, so the Son of Man will also be to this generation. 31 The Queen of the South will rise up in the judgment with the men of this generation and will condemn them, for she came from the ends of the earth to hear the wisdom of Solomon; and behold, one greater than Solomon is here. 32 The men of Nineveh will stand up in the judgment with this generation, and will condemn it, for they repented at the preaching of Jonah; and behold, one greater than Jonah is here.

33 "No one, when he has lit a lamp, puts it in a cellar or under a basket, but on a stand, that those who come in may see the light. 34 The lamp of the body is the eye. Therefore when your eye is good, your whole body is also full of light; but when it is evil, your body also is full of darkness. 35 Therefore see whether the light that is in you isn’t darkness. 36 If therefore your whole body is full of light, having no part dark, it will be wholly full of light, as when the lamp with its bright shining gives you light."

37 Now as he spoke, a certain Pharisee asked him to dine with him. He went in and sat at the table. 38 When the Pharisee saw it, he marveled that he had not first washed himself before dinner. 39 The Lord said to him, "Now you Pharisees cleanse the outside of the cup and of the platter, but your inward part is full of extortion and wickedness. 40 You foolish ones, didn’t he who made the outside make the inside also? 41 But give for gifts to the needy those things which are within, and behold, all things will be clean to you. 42 But woe to you Pharisees! For you tithe mint and rue and every herb, but you bypass justice and God’s love. You ought to have done these, and not to have left the other undone. 43 Woe to you Pharisees! For you love the best seats in the synagogues and the greetings in the marketplaces. 44 Woe to you, scribes and Pharisees, hypocrites! For you are like hidden graves, and the men who walk over them don’t know it."

45 One of the lawyers answered him, "Teacher, in saying this you insult us also."

46 He said, "Woe to you lawyers also! For you load men with burdens that are difficult to carry, and you yourselves won’t even lift one finger to help carry those burdens. 47 Woe to you! For you build the tombs of the prophets, and your fathers killed them. 48 So you testify and consent to the works of your fathers. For they killed them, and you build their tombs. 49 Therefore also the wisdom of God said, ‘I will send to them prophets and apostles; and some of them they will kill and persecute, 50 that the blood of all the prophets, which was shed from the foundation of the world, may be required of this generation, 51 from the blood of Abel to the blood of Zachariah, who perished between the altar and the sanctuary.’ Yes, I tell you, it will be required of this generation. 52 Woe to you lawyers! For you took away the key of knowledge. You didn’t enter in yourselves, and those who were entering in, you hindered."

53 As he said these things to them, the scribes and the Pharisees began to be terribly angry, and to draw many things out of him, 54 lying in wait for him, and seeking to catch him in something he might say, that they might accuse him.

1 Într'o zi, Isus Se ruga într'un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I -a zis: ,,Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui.``

2 El le -a zis: ,,Cînd vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pămînt.

3 Pînea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă în fiecare zi;

4 şi ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator; şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău.``

5 Apoi le -a mai zis: ,,Dacă unul dintre voi are un prieten, şi se duce la el la miezul nopţii, şi -i zice: ,Prietene, împrumută-mi trei pîni,

6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, şi n'am ce -i pune înainte;`

7 şi dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ,Nu mă turbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sînt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pîni`, -

8 vă spun: chiar dacă nu s'ar scula să i le dea, pentrucă -i este prieten, totuş, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi -i va da tot ce -i trebuie.

9 Deaceea şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da: căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide.

10 Fiindcă oricine cere, capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

11 Cine este tatăl acela dintre voi, care, dacă -i cere fiul său pîne, să -i dea o piatră? Ori, dacă cere un peşte, să -i dea un şarpe în loc de peşte?

12 Sau, dacă cere un ou, să -i dea o scorpie?

13 Deci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfînt celor ce I -L cer!``

14 Isus a scos dintr'un bolnav un drac, care era mut. Dupăce a ieşit, dracul, mutul a grăit, şi noroadele s'au mirat.

15 Dar unii ziceau: ,,El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor.``

16 Alţii, ca să -L ispitească, Îi cereau un semn, din cer.

17 Isus le -a cunoscut gîndurile, şi le -a zis: ,,Orice împărăţie desbinată împotriva ei, este pustiită; şi o casă desbinată împotriva ei, se prăbuşeşte peste alta.

18 Deci, dacă Satana este desbinat împotriva lui însuş, cum va dăinui împărăţia lui, fiindcă ziceţi că Eu scot dracii cu Beelzebul?

19 Şi dacă eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei înşişi vor fi judecătorii voştri.

20 Dar, dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns pînă la voi.

21 Cînd omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sînt la adăpost.

22 Dar dacă vine peste el unul mai tare decît el şi -l biruieşte, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea, şi împarte prăzile luate de la el.

23 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu adună cu Mine, risipeşte.

24 Duhul necurat, cînd iese afară dintr'un om, umblă prin locuri fără apă, şi caută odihnă. Fiindcă n'o găseşte, zice: ,Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit.`

25 Şi cînd vine, o găseşte măturată şi împodobită.

26 Atunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decît el; intră împreună în casă, se aşează în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decît cea dintîi.``

27 Pe cînd spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod şi -a ridicat glasul şi a zis: ,,Ferice de pîntecele care Te -a purtat, şi de ţîţele pe cari le-ai supt!``

28 Şi El a răspuns: ,,Ferice mai degrabă de ceice ascultă Cuvîntul lui Dumnezeu, şi -L păzesc!``

29 Pe cînd noroadele se strîngeau cu grămada, El a început să spună: ,,Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn decît semnul proorocului Iona.

30 Căci după cum Iona a fost un semn pentru Niniviteni, tot aşa şi Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta.

31 Împărăteasa de la miazăzi se va scula, în ziua judecăţii, alături de bărbaţii acestui neam, şi -i va osîndi; pentrucă ea a venit dela capătul pămîntului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decît Solomon.

32 Bărbaţii din Ninive se vor scula, în ziua judecăţii, alături de neamul acesta, şi -l vor osîndi, pentrucă ei s'au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decît Iona.

33 Nimeni n'aprinde o lumină, ca s'o pună într'un loc ascuns sau supt baniţă; ci o pune într'un sfeşnic, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina.

34 Ochiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întunerec.

35 Ia seama dar, ca lumina care este în tine, să nu fie întunerec.

36 Aşa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci cînd te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare.``

37 Pe cînd vorbea Isus, un Fariseu L -a rugat să prînzească la el. El în intrat şi a şezut la masă.

38 Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prînz.

39 Dar Domnul i -a zis: ,,Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire şi de răutate.

40 Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n'a făcut şi pe cea dinlăuntru?

41 Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate.

42 Dar vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!

43 Vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi umblaţi după scaunele dintîi la sinagogi, şi vă place să vă facă lumea plecăciuni prin pieţe!

44 Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi sînteţi ca mormintele, cari nu se văd, şi peste cari oamenii umblă fără să ştie.``

45 Unul din învăţătorii Legii a luat cuvîntul, şi I -a zis: ,,Învăţătorule, spunînd aceste lucruri ne ocărăşti şi pe noi.``

46 ,,Vai şi de voi, învăţători ai Legii``, a răspuns Isus. ,,Pentrucă voi puneţi pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeţi de ele.

47 Vai de voi! Pentrucă voi zidiţi mormintele proorocilor, pe cari i-au ucis părinţii voştri.

48 Prin aceasta mărturisiţi că încuviinţaţi faptele părinţilor voştri; căci ei au ucis pe prooroci, iar voi le zidiţi mormintele.

49 De aceea Înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: ,Le voi trimete prooroci şi apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor prigoni,

50 ca să se ceară dela acest neam sîngele tuturor proorocilor, care a fost vărsat dela întemeierea lumii:

51 dela sîngele lui Abel pînă la sîngele lui Zaharia, ucis între altar şi Templu; da, vă spun, se va cere dela neamul acesta!

52 Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentrucă voi aţi pus mîna pe cheia cunoştinţei: nici voi n'aţi intrat, iar pe ceice voiau să intre, i-aţi împedecat să intre.``

53 După ce a ieşit de acolo, cărturarii şi Fariseii au început să -L pună la strîmtoare, şi să -L facă să vorbească despre multe lucruri;

54 I-au întins astfel laţuri, ca să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să -L poată învinui.