1 Now the feast of unleavened bread, which is called the Passover, was approaching. 2 The chief priests and the scribes sought how they might put him to death, for they feared the people.
3 Satan entered into Judas, who was also called Iscariot, who was counted with the twelve. 4 He went away and talked with the chief priests and captains about how he might deliver him to them. 5 They were glad, and agreed to give him money. 6 He consented and sought an opportunity to deliver him to them in the absence of the multitude.
7 The day of unleavened bread came, on which the Passover must be sacrificed. 8 Jesus sent Peter and John, saying, "Go and prepare the Passover for us, that we may eat."
9 They said to him, "Where do you want us to prepare?"
10 He said to them, "Behold, when you have entered into the city, a man carrying a pitcher of water will meet you. Follow him into the house which he enters. 11 Tell the master of the house, ‘The Teacher says to you, "Where is the guest room, where I may eat the Passover with my disciples?"’ 12 He will show you a large, furnished upper room. Make preparations there."
13 They went, found things as Jesus had told them, and they prepared the Passover.
14 When the hour had come, he sat down with the twelve apostles. 15 He said to them, "I have earnestly desired to eat this Passover with you before I suffer, 16 for I tell you, I will no longer by any means eat of it until it is fulfilled in God’s Kingdom." 17 He received a cup, and when he had given thanks, he said, "Take this and share it among yourselves, 18 for I tell you, I will not drink at all again from the fruit of the vine, until God’s Kingdom comes."
19 He took bread, and when he had given thanks, he broke and gave it to them, saying, "This is my body which is given for you. Do this in memory of me." 20 Likewise, he took the cup after supper, saying, "This cup is the new covenant in my blood, which is poured out for you. 21 But behold, the hand of him who betrays me is with me on the table. 22 The Son of Man indeed goes as it has been determined, but woe to that man through whom he is betrayed!"
23 They began to question among themselves which of them it was who would do this thing.
24 A dispute also arose among them, which of them was considered to be greatest. 25 He said to them, "The kings of the nations lord it over them, and those who have authority over them are called ‘benefactors.’ 26 But not so with you. Rather, the one who is greater among you, let him become as the younger, and one who is governing, as one who serves. 27 For who is greater, one who sits at the table, or one who serves? Isn’t it he who sits at the table? But I am among you as one who serves.
28 "But you are those who have continued with me in my trials. 29 I confer on you a kingdom, even as my Father conferred on me, 30 that you may eat and drink at my table in my Kingdom. You will sit on thrones, judging the twelve tribes of Israel."
31 The Lord said, "Simon, Simon, behold, Satan asked to have all of you, that he might sift you as wheat, 32 but I prayed for you, that your faith wouldn’t fail. You, when once you have turned again, establish your brothers."
33 He said to him, "Lord, I am ready to go with you both to prison and to death!"
34 He said, "I tell you, Peter, the rooster will by no means crow today until you deny that you know me three times."
35 He said to them, "When I sent you out without purse, bag, and sandals, did you lack anything?"
They said, "Nothing."
36 Then he said to them, "But now, whoever has a purse, let him take it, and likewise a bag. Whoever has none, let him sell his cloak, and buy a sword. 37 For I tell you that this which is written must still be fulfilled in me: ‘He was counted with transgressors.’ For that which concerns me is being fulfilled."
38 They said, "Lord, behold, here are two swords."
He said to them, "That is enough."
39 He came out and went, as his custom was, to the Mount of Olives. His disciples also followed him. 40 When he was at the place, he said to them, "Pray that you don’t enter into temptation."
41 He was withdrawn from them about a stone’s throw, and he knelt down and prayed, 42 saying, "Father, if you are willing, remove this cup from me. Nevertheless, not my will, but yours, be done."
43 An angel from heaven appeared to him, strengthening him. 44 Being in agony, he prayed more earnestly. His sweat became like great drops of blood falling down on the ground.
45 When he rose up from his prayer, he came to the disciples and found them sleeping because of grief, 46 and said to them, "Why do you sleep? Rise and pray that you may not enter into temptation."
47 While he was still speaking, a crowd appeared. He who was called Judas, one of the twelve, was leading them. He came near to Jesus to kiss him. 48 But Jesus said to him, "Judas, do you betray the Son of Man with a kiss?"
49 When those who were around him saw what was about to happen, they said to him, "Lord, shall we strike with the sword?" 50 A certain one of them struck the servant of the high priest, and cut off his right ear.
51 But Jesus answered, "Let me at least do this"—and he touched his ear and healed him. 52 Jesus said to the chief priests, captains of the temple, and elders, who had come against him, "Have you come out as against a robber, with swords and clubs? 53 When I was with you in the temple daily, you didn’t stretch out your hands against me. But this is your hour, and the power of darkness."
54 They seized him and led him away, and brought him into the high priest’s house. But Peter followed from a distance. 55 When they had kindled a fire in the middle of the courtyard and had sat down together, Peter sat among them. 56 A certain servant girl saw him as he sat in the light, and looking intently at him, said, "This man also was with him."
57 He denied Jesus, saying, "Woman, I don’t know him."
58 After a little while someone else saw him and said, "You also are one of them!"
But Peter answered, "Man, I am not!"
59 After about one hour passed, another confidently affirmed, saying, "Truly this man also was with him, for he is a Galilean!"
60 But Peter said, "Man, I don’t know what you are talking about!" Immediately, while he was still speaking, a rooster crowed. 61 The Lord turned and looked at Peter. Then Peter remembered the Lord’s word, how he said to him, "Before the rooster crows you will deny me three times." 62 He went out, and wept bitterly.
63 The men who held Jesus mocked him and beat him. 64 Having blindfolded him, they struck him on the face and asked him, "Prophesy! Who is the one who struck you?" 65 They spoke many other things against him, insulting him.
66 As soon as it was day, the assembly of the elders of the people were gathered together, both chief priests and scribes, and they led him away into their council, saying, 67 "If you are the Christ, tell us."
But he said to them, "If I tell you, you won’t believe, 68 and if I ask, you will in no way answer me or let me go. 69 From now on, the Son of Man will be seated at the right hand of the power of God."
70 They all said, "Are you then the Son of God?"
He said to them, "You say it, because I am."
71 They said, "Why do we need any more witness? For we ourselves have heard from his own mouth!"
1 Praznicul azimilor, numit Paştele, se apropia.
2 Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod.
3 Dar Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece.
4 Iuda s'a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să -L dea în mînile lor.
5 Ei s'au bucurat, şi au căzut la învoială să -i dea bani.
6 După ce le -a făgăduit că li -L va da în mîni, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mînile lor, fără ştirea norodului.
7 Ziua praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paştele, a venit.
8 Şi Isus a trimes pe Petru şi pe Ioan, şi le -a zis: ,,Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştele, ca să mîncăm.``
9 ,,Unde voieşti să pregătim?`` L-au întrebat ei.
10 El le -a răspuns: ,,Iată, cînd veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducînd un ulcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra,
11 şi spuneţi stăpînului casei: ,Învăţătorul îţi zice: Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănînc Paştele cu ucenicii Mei?`
12 Şi are să vă arate o odae mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele.``
13 Ei au plecat, şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele.
14 Cînd a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
15 El le -a zis: ,,Am dorit mult să mănînc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea;
16 căci vă spun, că de acum încolo, nu le voi mai mînca, pînă la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu.``
17 Şi a luat un pahar, a mulţămit lui Dumnezeu, şi a zis: ,,Luaţi paharul acesta, şi împărţiţi -l între voi;
18 pentrucă vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, pănă cînd va veni Împărăţia lui Dumnezeu.``
19 Apoi a luat pîne; şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt -o, şi le -a dat -o zicînd: ,,Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.``
20 Tot astfel, dupăce au mîncat, a luat paharul, şi li l -a dat, zicînd: ,,Acest pahar este legămîntul cel nou, făcut în sîngele Meu, care se varsă pentru voi.``
21 ,,Dar iată că mîna vînzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta.
22 Negreşit, Fiul omului Se duce, după cum este rînduit. Dar vai de omul acela prin care este vîndut El!``
23 Şi au început să se întrebe unii pe alţii cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.
24 Între apostoli s'a iscat şi o ceartă, ca să ştie care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare?
25 Isus le -a zis: ,,Împăraţii Neamurilor domnesc peste ele; şi celorce le stăpînesc, li se dă numele de binefăcători.
26 Voi să nu fiţi aşa. Ci cel mai mare dintre voi, să fie ca cel mai mic; şi celce cîrmuieşte, ca celce slujeşte.
27 Căci care este mai mare: cine stă la masă, sau cine slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu totuş, sînt în mijlocul vostru ca celce slujeşte la masă.
28 Voi sînteţi aceia, cari aţi rămas necontenit cu Mine în încercările Mele.
29 De aceea vă pregătesc Împărăţia, după cum Tatăl Meu Mi -a pregătit -o Mie,
30 ca să mîncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea, şi să şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.``
31 Domnul a zis: ,,Simone, Simone, Satana v'a cerut să vă cearnă ca grîul.
32 Dar Eu M'am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi dupăce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.``
33 ,,Doamne``, I -a zis Petru, ,,cu Tine sînt gata să merg chiar şi în temniţă şi la moarte.``
34 Şi Isus i -a zis: ,,Petre, îţi spun că nu va cînta astăzi cocoşul, pînă te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti.``
35 Apoi le -a mai zis: ,,Cînd v'am trimes fără pungă, fără traistă, şi fără încălţăminte, aţi dus voi lipsă de ceva? ,,De nimic``, I-au răspuns ei.
36 Şi El le -a zis: ,,Acum, dimpotrivă, cine are o pungă, s'o ia; cine are o traistă, deasemenea s'o ia; şi cine n'are sabie, să-şi vîndă haina, şi să-şi cumpere o sabie.
37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: ,El a fost pus în numărul celor fărădelege.` Şi lucrurile privitoare la Mine, sînt gata să se împlinească.``
38 ,,Doamne``, I-au zis ei, ,,iată aici două săbii.`` Şi El le -a zis: ,,Destul!``
39 După ce a ieşit afară, S'a dus, ca de obicei, în muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.
40 Cînd a ajuns la locul acela, le -a zis: ,,Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.``
41 Apoi S'a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat, şi a început să Se roage,
42 zicînd: ,,Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta dela Mine! Totuş, facă-se nu voia Mea, ci a Ta.``
43 Atunci I s'a arătat un înger din cer, ca să -L întărească.
44 A ajuns într'un chin ca de moarte, şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sînge, cari cădeau pe pămînt.
45 După ce S'a rugat, S'a sculat, şi a venit la ucenici; i -a găsit adormiţi de întristare,
46 şi le -a zis: ,,Pentruce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.``
47 Pe cînd grăia El încă, iată că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s'a apropiat de Isus, ca să -L sărute.
48 Şi Isus i -a zis: ,,Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?``
49 Ceice erau cu Isus, au văzut ce avea să se întîmple, şi au zis: ,,Doamne, să lovim cu sabia?``
50 Şi unul din ei a lovit pe robul marelui preot, şi i -a tăiat urechea dreaptă.
51 Dar Isus a luat cuvîntul, şi a zis: ,,Lăsaţi -i! Pînă aici!`` Şi S'a atins de urechea omului aceluia, şi l -a vindecat.
52 Isus a zis apoi preoţilor celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului şi bătrînilor, cari veniseră împotriva Lui: ,,Aţi ieşit după Mine ca după un tîlhar, cu săbii şi cu ciomege?
53 În toate zilele eram cu voi în Templu, şi n'aţi pus mîna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru şi puterea întunerecului.``
54 Dupăce au pus mîna pe Isus, L-au dus şi L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea după El de departe.
55 Au aprins un foc în mijlocul curţii şi au şezut jos. Petru s'a aşezat şi el printre ei.
56 O slujnică l -a văzut cum şedea la para focului, s'a uitat ţintă la el, şi a zis: ,,Şi omul acesta era cu El.``
57 Dar Petru s'a lepădat, şi a zis: ,,Femeie, nu -L cunosc.``
58 Peste puţin, l -a văzut un altul şi a zis: ,,Şi tu eşti unul din oamenii aceia.`` Iar Petru a zis: ,,Omule, nu sînt dintre ei.``
59 Cam după un ceas, un altul întărea acelaş lucru, şi zicea: ,,Nu mai încape îndoială că şi omul acesta era cu El, căci este Galilean.``
60 Petru a răspuns: ,,Omule, nu ştiu ce zici.`` Chiar în clipa aceea, pe cînd vorbea el încă, a cîntat cocoşul.
61 Domnul S'a întors, şi S'a uitat ţintă la Petru. Şi Petru şi -a adus aminte de vorba pe care i -o spusese Domnul: ,,Înainte ca să cînte cocoşul te vei lepăda de Mine de trei ori.``
62 Şi a ieşit afară, şi a plîns cu amar.
63 Oamenii, cari păzeau pe Isus, Îl batjocoreau şi -L băteau.
64 L-au legat la ochi, Îl loveau peste faţă, şi -L întrebau, zicînd: ,,Prooroceşte, cine Te -a lovit?``
65 Şi rosteau împotriva Lui multe alte batjocori.
66 Cînd s'a făcut ziuă, bătrînii norodului, preoţii cei mai de seamă şi cărturarii s'au adunat împreună, şi au adus pe Isus în Soborul lor. Ei I-au zis:
67 ,,Dacă eşti Tu Hristosul, spune-ne!`` Isus le -a răspuns: ,,Dacă vă voi spune, nu veţi crede;
68 şi dacă vă voi întreba, nu-Mi veţi răspunde, nici nu-Mi veţi da drumul.
69 Deacum încolo, Fiul omului va şedea la dreapta puterii lui Dumnezeu.``
70 Toţi au zis: ,,Eşti Tu dar Fiul lui Dumnezeu?`` Şi El le -a răspuns: ,,Aşa cum o spuneţi; da, sînt.``
71 Atunci ei au zis: ,,Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înşine am auzit -o din gura Lui.``