1 But on the first day of the week, at early dawn, they and some others came to the tomb, bringing the spices which they had prepared. 2 They found the stone rolled away from the tomb. 3 They entered in, and didn’t find the Lord Jesus’ body. 4 While they were greatly perplexed about this, behold, two men stood by them in dazzling clothing. 5 Becoming terrified, they bowed their faces down to the earth.
The men said to them, "Why do you seek the living among the dead? 6 He isn’t here, but is risen. Remember what he told you when he was still in Galilee, 7 saying that the Son of Man must be delivered up into the hands of sinful men and be crucified, and the third day rise again?"
8 They remembered his words, 9 returned from the tomb, and told all these things to the eleven and to all the rest. 10 Now they were Mary Magdalene, Joanna, and Mary the mother of James. The other women with them told these things to the apostles. 11 These words seemed to them to be nonsense, and they didn’t believe them. 12 But Peter got up and ran to the tomb. Stooping and looking in, he saw the strips of linen lying by themselves, and he departed to his home, wondering what had happened.
13 Behold, two of them were going that very day to a village named Emmaus, which was sixty stadia from Jerusalem. 14 They talked with each other about all of these things which had happened. 15 While they talked and questioned together, Jesus himself came near, and went with them. 16 But their eyes were kept from recognizing him. 17 He said to them, "What are you talking about as you walk, and are sad?"
18 One of them, named Cleopas, answered him, "Are you the only stranger in Jerusalem who doesn’t know the things which have happened there in these days?"
19 He said to them, "What things?"
They said to him, "The things concerning Jesus the Nazarene, who was a prophet mighty in deed and word before God and all the people; 20 and how the chief priests and our rulers delivered him up to be condemned to death, and crucified him. 21 But we were hoping that it was he who would redeem Israel. Yes, and besides all this, it is now the third day since these things happened. 22 Also, certain women of our company amazed us, having arrived early at the tomb; 23 and when they didn’t find his body, they came saying that they had also seen a vision of angels, who said that he was alive. 24 Some of us went to the tomb and found it just like the women had said, but they didn’t see him."
25 He said to them, "Foolish people, and slow of heart to believe in all that the prophets have spoken! 26 Didn’t the Christ have to suffer these things and to enter into his glory?" 27 Beginning from Moses and from all the prophets, he explained to them in all the Scriptures the things concerning himself.
28 They came near to the village where they were going, and he acted like he would go further.
29 They urged him, saying, "Stay with us, for it is almost evening, and the day is almost over."
He went in to stay with them. 30 When he had sat down at the table with them, he took the bread and gave thanks. Breaking it, he gave it to them. 31 Their eyes were opened and they recognized him; then he vanished out of their sight. 32 They said to one another, "Weren’t our hearts burning within us while he spoke to us along the way, and while he opened the Scriptures to us?" 33 They rose up that very hour, returned to Jerusalem, and found the eleven gathered together, and those who were with them, 34 saying, "The Lord is risen indeed, and has appeared to Simon!" 35 They related the things that happened along the way, and how he was recognized by them in the breaking of the bread.
36 As they said these things, Jesus himself stood among them, and said to them, "Peace be to you."
37 But they were terrified and filled with fear, and supposed that they had seen a spirit.
38 He said to them, "Why are you troubled? Why do doubts arise in your hearts? 39 See my hands and my feet, that it is truly me. Touch me and see, for a spirit doesn’t have flesh and bones, as you see that I have." 40 When he had said this, he showed them his hands and his feet. 41 While they still didn’t believe for joy, and wondered, he said to them, "Do you have anything here to eat?"
42 They gave him a piece of a broiled fish and some honeycomb. 43 He took them, and ate in front of them. 44 He said to them, "This is what I told you while I was still with you, that all things which are written in the law of Moses, the prophets, and the psalms concerning me must be fulfilled."
45 Then he opened their minds, that they might understand the Scriptures. 46 He said to them, "Thus it is written, and thus it was necessary for the Christ to suffer and to rise from the dead the third day, 47 and that repentance and remission of sins should be preached in his name to all the nations, beginning at Jerusalem. 48 You are witnesses of these things. 49 Behold, I send out the promise of my Father on you. But wait in the city of Jerusalem until you are clothed with power from on high."
50 He led them out as far as Bethany, and he lifted up his hands and blessed them. 51 While he blessed them, he withdrew from them and was carried up into heaven. 52 They worshiped him and returned to Jerusalem with great joy, 53 and were continually in the temple, praising and blessing God. Amen.
1 În ziua întîi a săptămînii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormînt dis de dimineaţă, şi au adus miresmele, pe cari le pregătiseră.
2 Au găsit piatra răsturnată de pe mormînt,
3 au intrat înlăuntru, şi n'au găsit trupul Domnului Isus.
4 Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s'au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare.
5 Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pămînt. Dar ei le-au zis: ,,Pentruce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?
6 Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v'a spus pe cînd era încă în Galilea,
7 cînd zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mînile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învieze.``
8 Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus.
9 La întoarcerea lor dela mormînt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece şi tuturor celorlalţi.
10 Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalina, Ioana, Maria, mama lui Iacov, şi celelalte, cari erau împreună cu ele.
11 Cuvintele acestea li se păreau apostolilor basme, şi nu le credeau.
12 Dar Petru s'a sculat, şi a dat fuga la mormînt. S'a plecat, şi s'a uitat înlăuntru, dar n'a văzut decît făşiile de pînză, cari stăteau pe pămînt; apoi a plecat acasă, mirat de cele întîmplate.
13 În aceeaş zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim;
14 şi vorbeau între ei despre tot ce se întîmplase.
15 Pe cînd vorbeau ei şi se întrebau, Isus S'a apropiat, şi mergea pe drum împreună cu ei.
16 Dar ochii lor erau împiedicaţi să -L cunoască.
17 El le -a zis: ,,Ce vorbe sînt acestea pe cari le schimbaţi între voi pe drum?`` Şi ei s'au oprit, uitîndu-se trişti.
18 Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I -a zis: ,,Tu eşti singurul străin aici în Ierusalim, de nu ştii ce s'a întîmplat în el zilele acestea?`` -
19 ,,Ce?`` le -a zis El. -Şi ei I-au răspuns: ,,Ce s'a întîmplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod.
20 Cum preoţii cei mai de seamă şi mai marii noştri L-au dat să fie osîndit la moarte, şi L-au răstignit?``
21 Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi decînd s'au întîmplat aceste lucruri.
22 Ba încă nişte femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s'au dus disdedimineaţă la mormînt,
23 nu I-au găsit trupul, şi au venit şi au spus că ar fi văzut şi o vedenie de îngeri, cari ziceau că El este viu.
24 Unii din cei ce erau cu noi, s'au dus la mormînt, şi au găsit aşa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.``
25 Atunci Isus le -a zis: ,,O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeţi tot ce au spus proorocii!
26 Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri, şi să intre în slava Sa?``
27 Şi a început dela Moise, şi dela toţi proorocii, şi le -a tîlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.
28 Cînd s'au apropiat de satul la care mergeau, El S'a făcut că vrea să meargă mai departe.
29 Dar ei au stăruit de El, şi au zis: ,,Rămîi cu noi, căci este spre seară, şi ziua aproape a trecut.`` Şi a intrat să rămînă cu ei.
30 Pe cînd şedea la masă cu ei, a luat pînea; şi, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt -o, şi le -a dat -o.
31 Atunci li s'au deschis ochii, şi L-au cunoscut; dar El S'a făcut nevăzut dinaintea lor.
32 Şi au zis unul către altul: ,,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, şi ne deschidea Scripturile?``
33 S'au sculat chiar în ceasul acela, s'au întors în Ierusalim, şi au găsit pe cei unsprezece şi pe cei ce erau cu ei, adunaţi la un loc,
34 şi zicînd: ,,A înviat Domnul cu adevărat, şi S'a arătat lui Simon.``
35 Şi au istorisit ce li se întîmplase pe drum, şi cum L-au cunoscut la frîngerea pînii.
36 Pe cînd vorbeau ei astfel, însuş Isus a stătut în mijlocul lor, şi le -a zis: ,,Pace vouă!``
37 Plini de frică şi de spaimă, ei credeau că văd un duh.
38 Dar El le -a zis: ,,Pentru ce sînteţi turburaţi? Şi dece vi se ridică astfel de gînduri în inimă?
39 Uitaţi-vă la mînile şi picioarele Mele, Eu sînt; pipăiţi-Mă şi vedeţi: un duh n'are nici carne, nici oase, cum vedeţi că am Eu.``
40 (Şi după ce a zis aceste vorbe, le -a arătat mînile şi picioarele Sale.)
41 Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le -a zis: ,,Aveţi aici ceva de mîncare?``
42 I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere.
43 El le -a luat, şi a mîncat înaintea lor.
44 Apoi le -a zis: ,,Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci şi în Psalmi.``
45 Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile.
46 Şi le -a zis: ,,Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi.
47 Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim.
48 Voi sînteţi martori ai acestor lucruri.
49 Şi iată că voi trimete peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; dar rămîneţi în cetate pînă veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.``
50 El i -a dus afară pînă spre Betania. Şi -a ridicat mînile, şi i -a binecuvîntat.
51 Pe cînd îi binecuvînta, S'a despărţit de ei, şi a fost înălţat la cer.
52 Dupăce I s'au închinat, ei s'au întors în Ierusalim cu o mare bucurie.
53 Şi tot timpul stăteau în Templu, şi lăudau şi binecuvîntau pe Dumnezeu. Amin