1 When you sit to eat with a ruler,
consider diligently what is before you;
2 put a knife to your throat
if you are a man given to appetite.
3 Don’t be desirous of his dainties,
since they are deceitful food.
4 Don’t weary yourself to be rich.
In your wisdom, show restraint.
5 Why do you set your eyes on that which is not?
For it certainly sprouts wings like an eagle and flies in the sky.
6 Don’t eat the food of him who has a stingy eye,
and don’t crave his delicacies,
7 for as he thinks about the cost, so he is.
"Eat and drink!" he says to you,
but his heart is not with you.
8 You will vomit up the morsel which you have eaten
and waste your pleasant words.
9 Don’t speak in the ears of a fool,
for he will despise the wisdom of your words.
10 Don’t move the ancient boundary stone.
Don’t encroach on the fields of the fatherless,
11 for their Defender is strong.
He will plead their case against you.
12 Apply your heart to instruction,
and your ears to the words of knowledge.
13 Don’t withhold correction from a child.
If you punish him with the rod, he will not die.
14 Punish him with the rod,
and save his soul from Sheol.
15 My son, if your heart is wise,
then my heart will be glad, even mine.
16 Yes, my heart will rejoice
when your lips speak what is right.
17 Don’t let your heart envy sinners,
but rather fear Yahweh all day long.
18 Indeed surely there is a future hope,
and your hope will not be cut off.
19 Listen, my son, and be wise,
and keep your heart on the right path!
20 Don’t be among ones drinking too much wine,
or those who gorge themselves on meat;
21 for the drunkard and the glutton shall become poor;
and drowsiness clothes them in rags.
22 Listen to your father who gave you life,
and don’t despise your mother when she is old.
23 Buy the truth, and don’t sell it.
Get wisdom, discipline, and understanding.
24 The father of the righteous has great joy.
Whoever fathers a wise child delights in him.
25 Let your father and your mother be glad!
Let her who bore you rejoice!
26 My son, give me your heart;
and let your eyes keep in my ways.
27 For a prostitute is a deep pit;
and a wayward wife is a narrow well.
28 Yes, she lies in wait like a robber,
and increases the unfaithful among men.
29 Who has woe?
Who has sorrow?
Who has strife?
Who has complaints?
Who has needless bruises?
Who has bloodshot eyes?
30 Those who stay long at the wine;
those who go to seek out mixed wine.
31 Don’t look at the wine when it is red,
when it sparkles in the cup,
when it goes down smoothly.
32 In the end, it bites like a snake,
and poisons like a viper.
33 Your eyes will see strange things,
and your mind will imagine confusing things.
34 Yes, you will be as he who lies down in the middle of the sea,
or as he who lies on top of the rigging:
35 "They hit me, and I was not hurt!
They beat me, and I don’t feel it!
When will I wake up? I can do it again.
I will look for more."
1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
2 pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
6 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
10 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
16 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
20 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
22 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
23 Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
24 Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
26 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27 Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
28 Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
30 Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
35 ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``