1 Doesn’t wisdom cry out?
Doesn’t understanding raise her voice?
2 On the top of high places by the way,
where the paths meet, she stands.
3 Beside the gates, at the entry of the city,
at the entry doors, she cries aloud:
4 "I call to you men!
I send my voice to the sons of mankind.
5 You simple, understand prudence!
You fools, be of an understanding heart!
6 Hear, for I will speak excellent things.
The opening of my lips is for right things.
7 For my mouth speaks truth.
Wickedness is an abomination to my lips.
8 All the words of my mouth are in righteousness.
There is nothing crooked or perverse in them.
9 They are all plain to him who understands,
right to those who find knowledge.
10 Receive my instruction rather than silver,
knowledge rather than choice gold.
11 For wisdom is better than rubies.
All the things that may be desired can’t be compared to it.
12 "I, wisdom, have made prudence my dwelling.
Find out knowledge and discretion.
13 The fear of Yahweh is to hate evil.
I hate pride, arrogance, the evil way, and the perverse mouth.
14 Counsel and sound knowledge are mine.
I have understanding and power.
15 By me kings reign,
and princes decree justice.
16 By me princes rule,
nobles, and all the righteous rulers of the earth.
17 I love those who love me.
Those who seek me diligently will find me.
18 With me are riches, honor,
enduring wealth, and prosperity.
19 My fruit is better than gold, yes, than fine gold,
my yield than choice silver.
20 I walk in the way of righteousness,
in the middle of the paths of justice,
21 that I may give wealth to those who love me.
I fill their treasuries.
22 "Yahweh possessed me in the beginning of his work,
before his deeds of old.
23 I was set up from everlasting, from the beginning,
before the earth existed.
24 When there were no depths, I was born,
when there were no springs abounding with water.
25 Before the mountains were settled in place,
before the hills, I was born;
26 while as yet he had not made the earth, nor the fields,
nor the beginning of the dust of the world.
27 When he established the heavens, I was there.
When he set a circle on the surface of the deep,
28 when he established the clouds above,
when the springs of the deep became strong,
29 when he gave to the sea its boundary,
that the waters should not violate his commandment,
when he marked out the foundations of the earth,
30 then I was the craftsman by his side.
I was a delight day by day,
always rejoicing before him,
31 rejoicing in his whole world.
My delight was with the sons of men.
32 "Now therefore, my sons, listen to me,
for blessed are those who keep my ways.
33 Hear instruction, and be wise.
Don’t refuse it.
34 Blessed is the man who hears me,
watching daily at my gates,
waiting at my door posts.
35 For whoever finds me finds life,
and will obtain favor from Yahweh.
36 But he who sins against me wrongs his own soul.
All those who hate me love death."
1 Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
2 Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,
3 şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:
4 ,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
5 Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!
6 Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
7 Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!
8 Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.
9 Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.
10 Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.
11 Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
12 Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.
13 Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.
14 Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.
15 Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.
16 Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.
17 Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.
18 Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.
19 Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
20 Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
21 ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.
22 Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23 Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.
24 Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;
25 am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,
26 cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.
27 Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,
28 cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,
29 cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,
30 eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,
31 jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.
32 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!
33 Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.
34 Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.
35 Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.
36 Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.