1 Give thanks to Yahweh, for he is good,
for his loving kindness endures forever.
2 Let the redeemed by Yahweh say so,
whom he has redeemed from the hand of the adversary,
3 and gathered out of the lands,
from the east and from the west,
from the north and from the south.
4 They wandered in the wilderness in a desert way.
They found no city to live in.
5 Hungry and thirsty,
their soul fainted in them.
6 Then they cried to Yahweh in their trouble,
and he delivered them out of their distresses.
7 He led them also by a straight way,
that they might go to a city to live in.
8 Let them praise Yahweh for his loving kindness,
for his wonderful deeds to the children of men!
9 For he satisfies the longing soul.
He fills the hungry soul with good.
10 Some sat in darkness and in the shadow of death,
being bound in affliction and iron,
11 because they rebelled against the words of God,
and condemned the counsel of the Most High.
12 Therefore he brought down their heart with labor.
They fell down, and there was no one to help.
13 Then they cried to Yahweh in their trouble,
and he saved them out of their distresses.
14 He brought them out of darkness and the shadow of death,
and broke away their chains.
15 Let them praise Yahweh for his loving kindness,
for his wonderful deeds to the children of men!
16 For he has broken the gates of bronze,
and cut through bars of iron.
17 Fools are afflicted because of their disobedience,
and because of their iniquities.
18 Their soul abhors all kinds of food.
They draw near to the gates of death.
19 Then they cry to Yahweh in their trouble,
and he saves them out of their distresses.
20 He sends his word, and heals them,
and delivers them from their graves.
21 Let them praise Yahweh for his loving kindness,
for his wonderful deeds to the children of men!
22 Let them offer the sacrifices of thanksgiving,
and declare his deeds with singing.
23 Those who go down to the sea in ships,
who do business in great waters,
24 these see Yahweh’s deeds,
and his wonders in the deep.
25 For he commands, and raises the stormy wind,
which lifts up its waves.
26 They mount up to the sky; they go down again to the depths.
Their soul melts away because of trouble.
27 They reel back and forth, and stagger like a drunken man,
and are at their wits’ end.
28 Then they cry to Yahweh in their trouble,
and he brings them out of their distress.
29 He makes the storm a calm,
so that its waves are still.
30 Then they are glad because it is calm,
so he brings them to their desired haven.
31 Let them praise Yahweh for his loving kindness,
for his wonderful deeds for the children of men!
32 Let them exalt him also in the assembly of the people,
and praise him in the seat of the elders.
33 He turns rivers into a desert,
water springs into a thirsty ground,
34 and a fruitful land into a salt waste,
for the wickedness of those who dwell in it.
35 He turns a desert into a pool of water,
and a dry land into water springs.
36 There he makes the hungry live,
that they may prepare a city to live in,
37 sow fields, plant vineyards,
and reap the fruits of increase.
38 He blesses them also, so that they are multiplied greatly.
He doesn’t allow their livestock to decrease.
39 Again, they are diminished and bowed down
through oppression, trouble, and sorrow.
40 He pours contempt on princes,
and causes them to wander in a trackless waste.
41 Yet he lifts the needy out of their affliction,
and increases their families like a flock.
42 The upright will see it, and be glad.
All the wicked will shut their mouths.
43 Whoever is wise will pay attention to these things.
They will consider the loving kindnesses of Yahweh.
1 ,,Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci în veac ţine îndurarea Lui!``
2 Aşa să zică cei răscumpăraţi de Domnul, pe cari i -a izbăvit El din mîna vrăjmaşului,
3 şi pe cari i -a strîns din toate ţările: dela răsărit şi dela apus, dela miazănoapte şi dela mare.
4 Ei pribegeau prin pustie, umblau pe căi neumblate, şi nu găseau nicio cetate, unde să poată locui.
5 Sufereau de foame şi de sete; le tînjea sufletul în ei.
6 Atunci, în strîmtorarea lor au strigat către Domnul, şi El i -a izbăvit din necazurile lor;
7 i -a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă într'o cetate de locuit.
8 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
9 Căci el a potolit setea sufletului însetat, şi a umplut de bunătăţi sufletul flămînd.
10 Cei ce şedeau în întunerec şi umbra morţii, trăiau legaţi în ticăloşie şi în fiare,
11 pentrucă se răsvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentrucă nesocotiseră sfatul Celui Prea Înalt.
12 El le -a smerit inima prin suferinţă: au căzut, şi nimeni nu i -a ajutat.
13 Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i -a izbăvit din necazurile lor.
14 I -a scos din întunerec şi din umbra morţii, şi le -a rupt legăturile.
15 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
16 Căci El a sfărîmat porţi de aramă, şi a rupt zăvoare de fier.
17 Nebunii, prin purtarea lor vinovată, şi prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociţi.
18 Sufletul lor se desgustase de orice hrană, şi erau lîngă porţile morţii.
19 Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i -a izbăvit din necazurile lor;
20 a trimes cuvîntul Său şi i -a tămăduit, şi i -a scăpat de groapă.
21 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, şi pentu minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
22 Să -I aducă jertfe de mulţămiri, şi să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.
23 Ceice se pogorîseră pe mare în corăbii, şi făceau negoţ pe apele cele mari,
24 aceia au văzut lucrările Domnului şi minunile Lui în mijlocul adîncului.
25 El a zis, şi a pus să sufle furtuna, care a ridicat valurile mării.
26 Se suiau spre ceruri, se pogorau în adînc; sufletul le era perdut în faţa primejdiei.
27 Apucaţi de ameţeală, se clătinau ca un om beat, şi zădarnică le era toată iscusinţa.
28 Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, şi El i -a izbăvit din necazurile lor.
29 A oprit furtuna, a adus liniştea, şi valurile s'au potolit.
30 Ei s'au bucurat că valurile s'au liniştit, şi Domnul i -a dus în limanul dorit.
31 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor!
32 Să -L înalţe în adunarea poporului, şi să -L laude în adunarea bătrînilor!
33 El preface rîurile în pustiu, şi izvoare de apă în pămînt uscat,
34 ţara roditoare în ţară sărată, din pricina răutăţii locuitorilor ei.
35 Tot El preface pustiul în iaz, şi pămîntul uscat în izvoare de ape.
36 Aşează acolo pe cei flămînzi, şi ei întemeiază o cetate ca să locuiască în ea;
37 însămînţează ogoare, sădesc vii, şi -i culeg roadele.
38 El îi binecuvintează, şi se înmulţesc nespus, şi nu le împuţinează vitele.
39 Dacă sînt împuţinaţi şi apăsaţi prin asuprire, nenorocire şi suferinţă,
40 El varsă dispreţul peste cei mari, şi -i face să pribegească prin pustiuri fără drum,
41 dar ridică pe cel lipsit, izbăveşte pe cel nevoiaş, şi înmulţeşte familiile ca pe nişte turme.
42 ,,Oamenii fără prihană văd lucrul acesta şi se bucură, şi orice nelegiuire îşi închide gura!``
43 Cine este înţelept, să ia seama la aceste lucruri, şi să fie cu luare aminte la bunătăţile Domnului.