For the Chief Musician. A contemplation by the sons of Korah.

1 As the deer pants for the water brooks,

so my soul pants after you, God.

2 My soul thirsts for God, for the living God.

When shall I come and appear before God?

3 My tears have been my food day and night,

while they continually ask me, "Where is your God?"

4 These things I remember, and pour out my soul within me,

how I used to go with the crowd, and led them to God’s house,

with the voice of joy and praise, a multitude keeping a holy day.

5 Why are you in despair, my soul?

Why are you disturbed within me?

Hope in God!

For I shall still praise him for the saving help of his presence.

6 My God, my soul is in despair within me.

Therefore I remember you from the land of the Jordan,

the heights of Hermon, from the hill Mizar.

7 Deep calls to deep at the noise of your waterfalls.

All your waves and your billows have swept over me.

8 Yahweh will command his loving kindness in the daytime.

In the night his song shall be with me:

a prayer to the God of my life.

9 I will ask God, my rock, "Why have you forgotten me?

Why do I go mourning because of the oppression of the enemy?"

10 As with a sword in my bones, my adversaries reproach me,

while they continually ask me, "Where is your God?"

11 Why are you in despair, my soul?

Why are you disturbed within me?

Hope in God! For I shall still praise him,

the saving help of my countenance, and my God.

1 (Către mai marele cîntăreţilor. Cîntarea fiilor lui Core.) Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!

2 Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu; cînd mă voi duce şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?

3 Cu lacrămi mă hrănesc zi şi noapte, cînd mi se zice fără încetare: ,,Unde este Dumnezeul tău?``

4 Mi-aduc aminte, şi-mi vărs tot focul inimii în mine, cînd mă gîndesc cum mergeam înconjurat de mulţime, şi cum înaintam în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, în mijlocul strigătelor de bucurie şi mulţămire ale unei mulţimi în sărbătoare.

5 Pentruce te mîhneşti, suflete, şi gemi înlăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăş Îl voi lăuda; El este mîntuirea mea şi Dumnezeul meu.

6 Îmi este mîhnit sufletul în mine, Dumnezeule; de aceea la Tine mă gîndesc, din ţara Iordanului, din Hermon, şi din muntele Miţear.

7 Un val cheamă un alt val, la vuietul căderii apelor Tale; toate talazurile şi valurile Tale trec peste mine.

8 Ziua, Domnul îmi dădea îndurarea Lui, iar noaptea, cîntam laudele Lui, şi înălţam o rugăciune Dumnezeului vieţii mele.

9 De aceea, zic lui Dumnezu, Stînca mea: ,,Pentruce mă uiţi? Pentruce trebuie să umblu plin de întristare, supt apăsarea vrăjmaşului?``

10 Parcă mi se sfărîmă oasele cu sabia cînd mă batjocoresc vrăjmaşii mei, şi-mi zic neîncetat: ,,Unde este Dumnezeul tău?``

11 Pentruce te mîhneşti, suflete, şi gemi înlăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mîntuirea mea şi Dumnezeul meu.