1 My soul rests in God alone.

My salvation is from him.

2 He alone is my rock, my salvation, and my fortress.

I will never be greatly shaken.

3 How long will you assault a man?

Would all of you throw him down,

like a leaning wall, like a tottering fence?

4 They fully intend to throw him down from his lofty place.

They delight in lies.

They bless with their mouth, but they curse inwardly. Selah.

5 My soul, wait in silence for God alone,

for my expectation is from him.

6 He alone is my rock and my salvation, my fortress.

I will not be shaken.

7 My salvation and my honor is with God.

The rock of my strength, and my refuge, is in God.

8 Trust in him at all times, you people.

Pour out your heart before him.

God is a refuge for us. Selah.

9 Surely men of low degree are just a breath,

and men of high degree are a lie.

In the balances they will go up.

They are together lighter than a breath.

10 Don’t trust in oppression.

Don’t become vain in robbery.

If riches increase,

don’t set your heart on them.

11 God has spoken once;

twice I have heard this,

that power belongs to God.

12 Also to you, Lord, belongs loving kindness,

for you reward every man according to his work.

1 (Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui David.) Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; dela El îmi vine ajutorul.

2 Da, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina.

3 Pînă cînd vă veţi năpusti asupra unui om, pînă cînd veţi căuta cu toţii să -l doborîţi ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?

4 Da, ei pun la cale să -l doboare din înălţimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -

5 Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci dela El îmi vine nădejdea.

6 Da, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.

7 Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea; în Dumnezeu este stînca puterii mele, locul meu de adăpost.

8 Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -

9 Da, o nimica sînt fiii omului! Minciună sînt fiii oamenilor! Puşi în cumpănă toţi la olaltă, ar fi mai uşori decît o suflare

10 Nu vă încredeţi în asuprire, şi nu vă puneţi nădejdea zădarnică în răpire; cînd cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.

11 Odată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că ,,Puterea este a lui Dumnezu.``

12 A Ta, Doamne, este şi bunătatea, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.