1 Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -8 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -9 Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -10 Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -16 Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -17 Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -18 Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -20 Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.23 Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -27 Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -28 Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -29 Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -31 Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -32 Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -33 Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -34 Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

1 Die wysheid van die vroue bou die huis, maar die sotheid breek dit met eie hande af.2 Wie in sy opregtheid wandel, vrees die HERE; maar hy wat verkeerd is in sy weë, verag Hom.3 In die mond van die sot is 'n roede vir sy trots, maar die lippe van die wyse bewaar hulle.4 Waar geen beeste is nie, is die krip leeg, maar deur die krag van die os is die inkomste baie.5 'n Betroubare getuie lieg nie, maar 'n valse getuie strooi leuens uit.6 Die spotter soek wysheid, en dit is nie daar nie; maar vir die verstandige is kennis maklik.7 Gaan weg voor 'n dwase man, want jy het daar niks gemerk van die lippe van kennis nie.8 Die wysheid van die skrandere is om sy weg te verstaan, maar die sotheid van die dwase is bedrog.9 Die skuldoffer spot met die dwase, maar tussen die opregtes is daar welwillendheid.10 Die hart ken sy eie verdriet, en in sy blydskap kan 'n ander hom nie meng nie.11 Die huis van die goddelose word verdelg, maar die tent van die opregtes bloei.12 Daar is 'n weg wat vir 'n mens reg lyk, maar die einde daarvan is weë van die dood.13 Ook onder gelag kan die hart pyn ly, en die einde van so 'n blydskap is bekommernis.14 Uit sy eie wandel word die verkeerde van hart versadig, maar die goeie man uit syne.15 Die eenvoudige glo elke woord, maar die skrandere let op sy voetstappe.16 Die wyse vrees en wyk af van die kwaad, maar die dwaas bruis op en is vol selfvertroue.17 Wie kortgebonde is, begaan sotheid; en 'n slinkse man word gehaat.18 Die eenvoudiges verkry sotheid as 'n erfenis, maar die skranderes word met kennis gekroon.19 Die slegtes moet buig voor die goeies, en die goddelose by die poorte van die regverdige.20 Die arme word selfs deur sy naaste gehaat, maar die vriende van die ryke is talryk.21 Wie sy naaste verag, doen sonde; maar hy wat medelyde het met die ellendiges, hy is gelukkig.22 Verdwaal hulle nie wat onheil bewerk nie? Maar liefde en trou is vir die wat die goeie bewerk.23 In enige moeitevolle arbeid is voordeel, maar praatjies is net tot gebrek.24 Die kroon van die wyse is hulle rykdom, die sotheid van die dwase bly sotheid.25 'n Betroubare getuie red lewens, maar hy wat leuens uitstrooi, is bedrog.26 In die vrees van die HERE lê 'n sterk sekerheid, ook vir die kinders van 'n sodanige sal daar 'n toevlug wees.27 Die vrees van die HERE is 'n fontein van die lewe, om van die strikke van die dood af te wyk.28 In die menigte van die volk lê die heerlikheid van die koning, maar in die gebrek aan mense die ondergang van die vors.29 Die lankmoedige is groot van verstand, maar die kortgebondene behaal sotheid.30 'n Rustige hart is die lewe vir die vlees, maar hartstog 'n verrotting vir die gebeente.31 Wie die geringe verdruk, versmaad sy Maker, maar hy wat hom oor die behoeftige ontferm, eer Hom.32 In sy ongeluk word die goddelose omgestoot, maar die regverdige vind 'n toevlug by sy dood.33 Wysheid rus in die hart van die verstandige, word selfs rugbaar te midde van die dwase.34 Geregtigheid verhoog 'n volk, maar die sonde is 'n skandvlek vir die nasies.35 Die welbehae van die koning is vir 'n verstandige dienaar, maar een wat skande maak, is 'n voorwerp van sy grimmigheid.